Moscova sărbătorește centenarul. Rusia și-a tot mutat capitalele, una a fost în Delta Dunării

Prima referință la Moscova datează din 1147, când era un orășel obscur într-o mică provincie, cu populație predominant fino-ugrică numită Merya.

Moscova a supraviețuit mai multor dezastre printre care incendii, revolte, ocupații străine.

În 1703 capitala Rusiei este mutată de  Petru cel Mare în Sankt Petersburg, oraș fondat de țar care îl vedea ca o „fereastră către Europa”.

Fiind un simbol al țarilor, considerați ”dușmanii poporului”, numele Sankt Petersburg este modificat în Leningrad de  sovietici, care mută capitala înapoi la Moscova.

Centrele politice ale Rusiei au fost mutate mai mereu în istorie, în funcție de cnezatele care reușeau să rămână independente în fața năvălitorilor, ba tătari, ba neamuri turcice, ba germanice.

Cetatea lui Stanislav a fost în localitatea dobrogeană Nufărul

Ultima bătălie a cnezului Stanislav

Astfel, oricât ar părea de ciudat, Rusia secolului X a avut, pentru trei ani, capitala în Dobrogea. Acest lucru s-a întâmplat în vrema cneazului Stanislav, nepotul lui Rurik – care a fost primul cneaz, de origine vikingă, al ruşilor. Ultimele descoperiri arheologice de la Nufărul au confirmat că acolo a fost cetatea lui Stanislav, despre care vorbesc cronicile vremii. Între anii 968 – 971, Stanislav a mutat capitala cnezatului Kievului în cetatea Pereiaslaveţ, astăzi localitatea Nufărul de pe braţul Sfântu Gheorghe.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Ruinele cetății de la Nufărul

Bazele Rusiei au fost puse de vikingi

Epoca de dominaţie a vikingilor în Europa se întinde aproximativ în perioada dintre 790 până spre anul 1060. Războinici de temut, ei au fost implicaţi în majoritatea evenimentelor marcante la acea vreme pe bătrânul continent. Au fost foarte buni comercianţi, una din rutele lor lega Sandinavia de Rusia, Marea Neagră şi Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin. Ei au întemeiat dinastian primului cnezat rus, având capitala la Kiev, prin Ruryk şi urmaşii lui. Specialiştii susţin că şi Mănăstirea de cretă de la Basarabi, judeţul Constanţa, ar fi opera vikingilor.

Citește și:

VIDEO. Cicică din Solonț și-a făcut BMW dintr-un Opel: „Am cea mai frumoasă mașină din România”

Urmărește-ne pe Google News