Controversa din jurul trecutului militar al generalului Lucian Pahonțu se adâncește după intervenția publică a președintelui Nicușor Dan. Susținerea categorică oferită la Chișinău de șeful statului pentru directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP) este contrazisă direct de conducerea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Mădălin Hodor, vicepreședintele instituției, demontează afirmația președintelui privind o presupusă verificare făcută la solicitarea CSAT, explicând că o astfel de procedură este pur și simplu inexistentă în cadrul legal din România.
Președintele Nicușor Dan afirmase anterior că Lucian Pahonțu ar fi fost verificat de către CNSAS la solicitarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în momentul numirii sale în funcție, dând de înțeles că situația șefului SPP este pe deplin clarificată. Reacția vicepreședintelui CNSAS indică însă că informațiile pe care s-a bazat șeful statului sunt complet eronate și că pe numele generalului Pahonțu nu există, în realitate, niciun verdict oficial.
Mădălin Hodor, într-o amplă postare pe Facebook, atrage atenția că președintele României nu a avut timpul necesar pentru a se informa corect cu privire la prevederile legale specifice domeniului. Oficialul precizează că nu există niciun fel de cale legală prin care CSAT să părăsească cadrul normativ și să solicite CNSAS verificarea unei persoane propuse sau numite la conducerea unui serviciu secret, menționând că în istoricul instituției nu a existat niciodată o astfel de adresă oficială.
„Am urmărit răspunsurile domnului președinte la întrebările jurnaliștilor în legătură cu subiectul Pahonțu. Domnul președinte a spus, între altele, că domnul Pahonțu ar fi fost verificat de către CNSAS la solicitarea CSAT în momentul numirii în funcție. Probabil domnul președinte nu a avut timp să se informeze în legătură cu prevederile legale în situația respectivă.”, a scris Mădălin Hodor.
Potrivit cadrului normativ, verificarea legăturilor cu fosta Securitate pentru conducătorii serviciilor de informații și adjuncții acestora se declanșează din oficiu. În cazul directorului SPP, demararea procedurii a fost blocată inițial de lipsa declarației pe proprie răspundere pe care acesta trebuia să o depună la preluarea mandatului, dar și de blocajele administrative ulterioare din procesul de deconspirare a fostei poliții politice.
Dacă afirmațiile președintelui s-au referit la discuții de natură informală purtate în trecut între CSAT și foști reprezentanți ai CNSAS, Mădălin Hodor avertizează că situația devine una extrem de gravă. În acest scenariu, șeful statului ar fi dator să comunice public cine sunt persoanele care au oferit asigurări neoficiale că Lucian Pahonțu nu ar avea probleme de colaborare sau apartenență la structurile Securității, afirmă vicepreședintele CNSAS.
Oficialul precizează că preferă să creadă că declarațiile președintelui Nicușor Dan au fost făcute dintr-o simplă eroare provocată de necunoașterea legislației în vigoare. „Dar prefer să cred că domnul președinte a afirmat ceea ce a afirmat din greșeală datorită necunoașterii prevederilor legale. Altfel, repet ca să fie clar, pe numele domnului Pahonțu nu există niciun verdict oficial al CNSAS. Încă.”, mai scrie Hodor.
Până la finalizarea cercetărilor arhivistice declanșate recent în urma anchetelor de presă, situația juridică a șefului SPP rămâne deschisă, fără ca CNSAS să fi emis vreun document oficial de necolaborare.
Scandalul care-l are în centrul său pe generalul Lucian Pahonțu, șeful SPP, a fost declanșat de o serie de investigații jurnalistice recente de către platformele independente Recorder și Snoop. Jurnaliștii de la Recorder au scos la iveală declarații olografe din dosarul „Revoluției” și mărturii ale foștilor colegi de armată care confirmă prezența lui Lucian Pahonțu, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, la baricada de la Intercontinental, în cadrul trupelor de represiune ale Securității formate sub regimul Ceaușescu, dar și participarea sa la evacuarea violentă a protestatarilor din Piața Universității în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Paralel, ancheta realizată de Snoop a expus un blocaj instituțional întins pe aproape două decenii: de la preluarea funcției de director al SPP în 2005, Lucian Pahonțu nu a depus niciodată declarația pe proprie răspundere privind necolaborarea cu fosta Securitate și nu a primit un verdict oficial din partea CNSAS. În ciuda obligativității verificării cadrelor de conducere din serviciile secrete, sincopele birocratice și lipsa accesului rapid la arhivele speciale au făcut ca și cel mai longeviv șef de serviciu din România să rămână neverificat.
AlinC1987 30.08.2026, 22:42
"Datorită” se folosește în contexte pozitive (cu sensul de mulțumită, grație), în timp ce „din cauza” se folosește în contexte negative. Prin urmare dacă președintele nu cunoaște legea și folosim"datorită" înseamnă că e un lucru bun. I