Moștenirea lui Ion Iliescu: cum a dat locuințe gratuite românilor, a pus bazele capitalismului și a contribuit la dezvoltarea Bursei

Directorul editorial al ZF consemnează că Ion Iliescu este cel care a deschis parteneriatul strategic cu SUA, o alianță de care România continuă să se sprijine în contextul războiului din Ucraina și al amenințărilor din partea Rusiei.

A susținut aderarea României la UE și NATO

În cel de-al treilea mandat prezidențial (2000-2004), Iliescu a fost un susținător fervent al aderării României la NATO și Uniunea Europeană.

Istoria ar putea reține și sprijinul acordat, la finalul anilor ’90, ca lider al opoziției, poziției președintelui Emil Constantinescu de a sprijini SUA în conflictul din fosta Iugoslavie, pas decisiv spre integrarea euroatlantică.

Tot în perioada 2000-2004, Iliescu a fost un aliat apropiat al americanilor – poziție exploatată ulterior de Traian Băsescu – și a accelerat procesul legislativ de aderare la UE.

A plecat de la Cotroceni în 2004, lăsând în urmă o Românie democratică, cu o economie de piață și membră a principalelor alianțe internaționale. Nu a intervenit ulterior în viața politică pentru a contesta succesorii săi, nici în mandatele lui Constantinescu, nici în cele ale lui Băsescu.

Totodată, istoria ar trebui să menționeze că Iliescu, deși format în comunism, cu studii la Moscova, influențat de perestroika lui Gorbaciov, a devenit – paradoxal – cel mai important președinte capitalist al României, notează Cristian Hostiuc.

„Sărac, dar cinstit”, el a contribuit decisiv la crearea proprietății private și a susținut transformarea profundă a economiei românești.

Realizările din timpul mandatelor lui Ion Iliescu

Printre realizările sale se numără:

• înființarea societăților comerciale prin Decretul 90 și Legea 31/1991, care au transformat companiile de stat în entități private;
• privatizarea în masă, prin care 30% din companiile de stat au fost oferite gratuit românilor;
• vânzarea apartamentelor de stat către chiriași, la prețuri simbolice, ceea ce a condus la crearea celei mai mari părți din averea imobiliară a populației;
• redeschiderea Bursei de Valori în 1995 și lansarea RASDAQ, platformă prin care sute de întreprinderi au fost listate, iar cetățenii și-au putut tranzacționa acțiunile;
• susținerea privatizării unor companii strategice (Petrom, BCR) pentru a preveni devalizarea lor;
• sprijinirea înființării Pilonului II de pensii și a facilităților fiscale din domeniul IT, care au dus la dezvoltarea acestui sector;
• încurajarea apariției băncilor private și intrarea în România a unor instituții financiare internaționale (Alpha Bank, ING, Citibank etc.);
• apărarea independenței BNR și a rolului său de stabilitate economică, consolidat în jurul lui Mugur Isărescu.

Iliescu a contribuit esențial la formarea clasei capitaliste, de la cetățenii de rând până la viitorii mari oameni de afaceri, într-o perioadă de tranziție marcată de transferul activelor de stat către sectorul privat.

Decizii controversate

Pe de altă parte, el va rămâne în istorie și printr-o serie de decizii controversate:

• a preluat puterea în urma unei revoluții susținute de Moscova, cu scopul de a-l înlătura pe Ceaușescu și a-l înlocui;
• a reprimat manifestațiile din Piața Universității cu ajutorul minerilor, blocând apariția unei democrații reale;
• a păstrat vechile structuri de putere, în special Securitatea, schimbându-le doar numele;
• s-a opus desecretizării arhivelor, împiedicând clarificarea trecutului recent;
• l-a înlăturat pe Petre Roman, care încerca reforme economice radicale;
• a adus la putere eșaloanele inferioare ale PCR, consolidând rețelele de influență neocomunistă;
• a favorizat îmbogățirea unei elite restrânse și instaurarea unei corupții extinse;
• a frânat vânzarea activelor către investitori străini, preferând să le transfere foștilor directori de fabrici, care le-au administrat ineficient sau le-au distrus;
• a menținut România în zona de influență a Rusiei în prima parte a anilor 90, ezitând să urmeze exemplul reformist al Poloniei, Cehiei sau Ungariei;
• a contribuit, indirect, la exodul tinerilor, care nu au găsit în România oportunitățile necesare.

Astfel, Ion Iliescu rămâne o figură complexă, contradictorie, cu un rol major în modelarea României postcomuniste – atât în direcția creării capitalismului și integrării euroatlantice, cât și în menținerea unor structuri de putere care au frânat evoluția democratică.

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a murit, marți, 5 august 2025, la vârsta de 95 ani. Decesul fostului președinte a fost înregistrat la ora 15.55.

Ion Iliescu era internat la Spitalul SRI Agrippa Ionescu din București de aproape două luni, adică din 9 iunie, și suferea de cancer pulmonar, boală descoperită după internare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro