NATO ia în considerare trimiterea unei misiuni în Groenlanda pentru dezamorsarea crizei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
NATO caută soluții pentru a depăși criza generată de declarațiile amenințătoare ale Statelor Unite la adresa aliatului său, Danemarca. Printre variantele analizate se află lansarea unei misiuni comune speciale în Groenlanda, menită să detensioneze situația și să tempereze poziția președintelui american Donald Trump, relatează radiodifuziunea olandeză NOS.
Cuprins:
Eforturi intense pentru găsirea unei soluții
Acesta a reiterat în această săptămână că își dorește Groenlanda, fără a exclude explicit o intervenție militară.
În acest context, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că o eventuală acțiune militară americană împotriva Danemarcei ar putea marca sfârșitul alianței.
Surse din cadrul NATO consideră însă puțin probabil un astfel de scenariu în viitorul apropiat. Oficial, Alianța evită declarațiile dure, dar, potrivit acelorași surse, în culise se depun eforturi intense pentru identificarea unor soluții de calmare a tensiunilor.
Cei 32 de ambasadori ai statelor membre NATO s-au reunit în cadrul întâlnirii săptămânale, desfășurată într-un „ton calm”.
Danemarca a abordat subiectul Groenlandei într-o manieră „pozitivă și orientată spre viitor”, potrivit unor surse NATO citate de NOS.
De asemenea, ambasadorul SUA la NATO, Whitaker, ar fi avut o atitudine conciliantă. În cadrul discuțiilor, a reieșit că majoritatea statelor membre susțin un rol mai activ al NATO în regiunea arctică.
Misiunea NATO care ar putea reduce tensiunile
Mai mulți aliați au propus lansarea unei noi misiuni NATO în Arctica, care ar consolida semnificativ apărarea regiunii și ar reprezenta un efort comun, inclusiv din partea Statelor Unite.
O astfel de inițiativă ar putea contribui, cel puțin temporar, la reducerea tensiunilor. Pentru demararea misiunii este necesar acordul tuturor celor 32 de membri.
Secretarul general Mark Rutte urmează să evalueze dacă Donald Trump ar susține o astfel de misiune, care ar putea purta numele „Arctic Sentry”.
NATO a lansat deja misiuni similare în ultimii ani, precum „Baltic Sentry” în Marea Baltică și „Eastern Sentry” la granița estică a Alianței.
Diplomații estimează că, dacă Trump își va da acordul, „Arctic Sentry” ar putea deveni operațională în câteva săptămâni, contribuind la refacerea parțială a credibilității alianței.
În pragul celei mai grave crize interne din istoria NATO
Unitatea și solidaritatea dintre membri stau la baza credibilității și capacității de descurajare a NATO, însă în ultimele zile fisurile interne au devenit tot mai vizibile.
Peter Apps, autorul cărții „Deterring Armageddon”, consideră că o eventuală tentativă militară a SUA de a prelua Groenlanda de la Danemarca ar reprezenta una dintre cele mai grave crize interne din istoria NATO.
Deși au mai existat conflicte între membri, precum tensiunile dintre Grecia și Turcia, implicarea directă a Statelor Unite ar avea un impact mult mai grav.
Totuși, Apps relativizează situația, amintind că, în trecut, Trump părea dispus să se retragă complet din NATO și că nici măcar un conflict legat de Groenlanda nu ar însemna automat destrămarea alianței.
Alți experți sunt însă mai pesimiști. Profesorul Frans Osinga, specialist în studii de război, avertizează că NATO „se clatină din temelii” și că problema Groenlandei ar putea deveni o amenințare existențială pentru alianță, ca platformă politică.
Declarațiile premierului danez despre o posibilă destrămare a NATO au fost primite cu reacții mixte la sediul alianței: de înțeles din perspectiva internă a Danemarcei, dar considerate de unii drept inflamatoare într-un context deja tensionat.
Va renunța Donald Trump la Groenlanda?
Există temeri că președintele american nu va renunța la intenția de a anexa Groenlanda într-o formă sau alta.
În discuțiile informale de la sediul NATO, subiectul Groenlandei domină conversațiile, iar unii se tem că, dacă SUA ar recurge la forță militară împotriva Danemarcei, alianța nu ar supraviețui unei asemenea crize.
Cu toate acestea, diplomații afirmă că, în cadrul oficial al reuniunilor, nu s-a resimțit o atmosferă de criză.
Săptămâna viitoare, ministrul danez de externe urmează să se întâlnească cu omologul său american, Marco Rubio, data exactă nefiind încă stabilită.
Diplomații speră ca întâlnirea să aibă loc într-un climat favorabil și să contribuie la detensionarea situației, astfel încât ideea unei intervenții militare să fie abandonată. Rămâne însă de văzut dacă aceste speranțe se vor concretiza.
„2026 abia a început, dar avem impresia că am parcurs deja jumătate de an”, spun, cu oboseală, diplomații.
