Nicușor Dan are două viteze: încet și foarte încet. Record negativ al tergiversării desemnării premierului după 1989
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Nicușor Dan a inaugurat era lucrului lent făcut. După ce a fost președintele României care și-a construit cel mai greu echipa de consilieri, șeful statului a arătat că a bătut orice record postdecembrist în materie de desemnare a unui prim-ministru, fiind nevoie de o lună fără o zi pentru a prezenta un nume.
Cuprins:
Petre Roman, desemnat la o zi după execuția cuplului prezidențial
În a 30-a zi de când România era guvernată de o echipă demisă prin votul din Parlament, Nicușor Dan a venit cu numele Eugen Tomac, consilier onorific, pentru funcția de premier. Nici tumultuoșii ani '90, nici jocurile politice din anii 2000 sau crizele succesive ale PSD nu au dus la o abordare în stil de melc a politicii legate de vârful Executivului. De altfel, o analiză Libertatea din trecut arăta diferențele față de la alți șefi de stat în materie de consilieri prezidențiali.
La începutul anilor '90 a fost elanul deciziilor luate repede. După fuga cuplului Ceaușescu și executarea lui Nicolae și Elena Ceaușescu pe 25 decembrie, pe 26 decembrie are loc prima desemnare a unui premier. Iar cel care vine la cârma Executivului este Petre Roman, cel care va fi reconfirmat în iunie 1991. Și tranziția Roman-Stolojan din 1991 se întâmplă în 20 de zile, în condițiile în care Roman anunța că face pasul în spate pe 26 septembrie 1991, iar pe 16 octombrie 1991 era deja dat votul din Parlament.
Ion Iliescu, opt ani cu doi prim-miniștri
În 1992, au loc primele alegeri parlamentare pentru mandate de patru ani, în urma cărora urma să fie desemnat un nou prim-ministru. Pe 21 octombrie 1992 sunt validate mandatele parlamentarilor aleși pe 27 septembrie 1992. Ion Iliescu a anunțat numele premierului desemnat pe 4 noiembrie, la aproape două săptămâni de la validarea mandatelor parlamentare. Un prim-ministru care a fost învestit după dezbaterile din 18-19 noiembrie 1992. Era Nicolae Văcăroiu, la acea vreme tehnocrat, nu vreun fruntaș al social-democraților.
Nicolae Văcăroiu a rezistat în toți cei patru ani de mandat ai lui Ion Iliescu, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat după venirea lui Emil Constantinescu. Alternanța la putere a dus și perioade de instabilitate guvernamentală. Emil Constantinescu a depus jurământul de președinte pe 29 noiembrie 1996.
Pe 11 decembrie, adică 12 zile mai târziu, deja era instalat Guvernul Ciorbea. Un cabinet care s-a confruntat cu mai multe crize interne. Apogeul a fost plecarea PD din Guvern, ceea ce s-a concretizat după noi clinciuri cu revocarea lui Victor Ciorbea din funcție, pe 30 martie 1998 și numirea ca interimar a lui Gavril Dejeu. Emil Constantinescu a rezolvat repede problema – pe 2 aprilie 1998. Noul prim-ministru desemnat era Radu Vasile. Pe 15 aprilie era deja votat guvernul în Parlament.
Executivul condus de Radu Vasile va avea la rândul său probleme. În decembrie 1999, premierul va fi părăsit de toți miniștrii. Așa va ajunge până la urmă să fie revocat din funcție de Emil Constantinescu pe 13 decembrie 1999. Soluția de avarie pentru al treilea cabinet a fost Mugur Isărescu. Pe 21 decembrie, Mugur Isărescu a mers să ia votul de încredere din Parlament, după ce fusese desemnat pe 16 decembrie de Emil Constantinescu. A fost ultimul prim-ministru din era Constantinescu.
Odată cu Ion Iliescu s-a întors și stabilitatea guvernamentală. În patru ani, la fel ca în experiența 1992-1996, Iliescu a avut doar un prim-ministru. De data aceasta alesul a fost Adrian Năstase. În ziua în care a depus jurământul, 20 decembrie 2000, Iliescu l-a desemnat și pe Năstase prim-ministru. Un aspect important era că Iliescu făcea acest lucru fără ca PDSR să aibă la acel moment o majoritate. De altfel, în cei patru ani, PSD de cele mai multe ori avea o minoritate pe care să se bazeze, dar negocia cu alte forțe.
Traian Băsescu, la foc automat cu desemnările
Traian Băsescu s-a mișcat într-un ritm foarte rapid cu desemnările de premieri. Primul om pus de Traian Băsescu în fruntea Guvernului a fost Călin Popescu Tăriceanu. Pe 22 decembrie, Călin Popescu Tăriceanu a fost desemnat prim-ministru. Cu doar două zile în urmă, Traian Băsescu depusese jurământul de președinte. Pe 28 decembrie, deși Alianța Dreptate și Adevăr, adică PNL plus PDL, nu avea majoritatea, noul premier și Băsescu au reușit să strângă majoritatea. La acea vreme s-a recurs inclusiv la ceea ce Băsescu a definit drept „soluția imorală”, adică aducerea Partidului Conservator.
După experiența Tăriceanu, primul guvern plus cel de-al doilea, minoritar, Băsescu nu a pierdut timpul nici după alegerile parlamentare din 2008, desfășurate pe 30 noiembrie. Deși validarea mandatelor avea loc doar pe 19 decembrie, Traian Băsescu a făcut prima desemnare pe 10 decembrie. Primul ales a fost Theodor Stolojan. Însă Stolojan, fără să treacă printr-un moment „Dragă Stolo”, a făcut pasul în spate. Băsescu a revocat decretul de desemnare al lui Stolojan și l-a desemnat pe Emil Boc pe 15 decembrie. Așadar, nici măcar nu era gata validat noul Parlament și noul premier pregătea echipa guvernamentală. Pe 22 decembrie, noul Parlament dădea votul de încredere pentru primul Guvern Boc.
Tragere de timp controlată
Mariajul PDL cu PSD în Guvernul Boc a funcționat până în toamna lui 2009. Urmau alegerile prezidențiale. PSD a plecat din Executiv, a depus moțiune de cenzură și l-a dat jos pe Emil Boc pe 13 octombrie. Două zile mai târziu, Traian Băsescu a venit cu varianta Lucian Croitoru, un tehnocrat de la BNR, premier desemnat. Votul pentru noul guvern a fost dat pe 4 noiembrie, exact de ziua lui Traian Băsescu. Guvernul Croitoru a picat la vot. A urmat experiența Liviu Negoiță, desemnat pe 6 noiembrie prim-ministru. Cu ochii la alegerile prezidențiale, Parlamentul a tergiversat calendarul audierilor și al votului pentru învestire. Până la urmă, victoria lui Traian Băsescu la prezidențiale și tergiversarea au dus la depunerea mandatului de Negoiță pe 16 decembrie. Așa că a revenit la masa puterii Emil Boc. De data aceasta, actualul edil al municipiului Cluj-Napoca a rezistat câțiva ani.
Al doilea Guvern Boc încetează pe 6 februarie 2012, când prim-ministrul și-a dat demisia în urma unor proteste în stradă. Așa are loc primul interimat de premier a lui Cătălin Predoiu. În aceeași zi, Traian Băsescu l-a desemnat pe Mihai Răzvan Ungureanu pentru funcția de prim-ministru, care trei zile mai târziu și-a trecut echipa în Parlament. Guvernul Ungureanu va fi intrat în istorie drept cabinetul cu cele mai puține luni. Mai precis, patru, fiind demis prin moțiune de cenzură pe 27 aprilie 2012.
Imediat, Traian Băsescu l-a desemnat pe Victor Ponta prim-ministru. În aceeași zi, 27 aprilie. Guvernul Ponta 1 s-a instalat pe 7 mai. Vor urma atunci alte câteva guverne Ponta, până la demisia fostului șef al PSD din 4 noiembrie 2015. Demisia avea loc în urma tragediei de la Colectiv. Noul premier, un alt tehnocrat, dar primul care va trece de votul Parlamentului, a fost Dacian Cioloș. Desemnarea a fost pe 10 noiembrie.
PSD contra premierului PSD
Anii 2017-2019 au fost cei în care PSD a avut constant lupte interne. Primul guvern al PSD după victoria de la parlamentarele din 2016 a luat naștere cu greu. Deși cu aproape 50% în Parlament, Liviu Dragnea și PSD nu au reușit să o impună pe Sevil Shaiddeh ca prim-ministru. Klaus Iohannis a respins varianta pe 27 decembrie. Trei zile mai târziu a fost de acord cu varianta Sorin Grindeanu, cel care pe 30 decembrie e desemnat, iar pe 4 ianuarie învestit de Parlament.
Dar Sorin Grindeanu a fost dat jos de la cârma guvernului de cei care l-au pus. Pe 21 iunie a trecut moțiunea de cenzură, pe 26 iunie deja era desemnat premier Mihai Tudose. Iar Tudose, la fel ca Grindeanu, va sta pe funcție doar câteva luni, pentru că pe 15 ianuarie 2018 și-a dat demisia. Renunțarea avea loc pe fondul luptelor interne.
Așa a fost deschisă calea către Viorica Dăncilă, desemnată de Klaus Iohannis pe 17 ianuarie. Era ultima șefă a Guvernului de la PSD, până la Marcel Ciolacu în 2023. De altfel, Klaus Iohannis s-a mișcat mai mereu repede și cu celelalte desemnări: Ludovic Orban a fost desemnat la cinci zile după demiterea Guvernului Dăncilă, Florin Cîțu la câteva zile după validarea mandatelor aleșilor din legislatura 2020-2024 și așa mai departe. Inclusiv varianta Ciucă a venit la 6 zile după ce Dacian Cioloș nu a putut să-și treacă echipa la votul din 20 octombrie 2021.
Cazul Nicușor Dan
Ales președinte pe 18 mai 2025, Nicușor Dan a depus jurământul pe 26 mai. Când a venit la Cotroceni deja Guvernul era fără prim-ministru, în urma demisiei lui Marcel Ciolacu. La prima desemnare, Nicușor Dan a avut nevoie de câteva săptămâni ca pe 20 iunie să-l anunțe pe Ilie Bolojan ca variantă. Trei zile mai târziu, Guvernul Bolojan era votat. A fost cea mai lentă desemnare, până la următoarea, tot a lui Nicușor Dan.
MangoJerry 08.06.2026, 16:56
Viteza mnealui e pe o directie cu sens unic: GHEENA !
Chris2023 08.06.2026, 21:23
Nicusor Dan are intradevar 2 "viteze"( e mult spus),viteza melcului si statul pe loc,intre ele exista amanarea pana la calendrele grecesti
CPTUCU 09.06.2026, 04:20
Cred ca de fapt cele doua viteze sunt "pe loc" si "deloc".