„Oamenii așteaptă ca această criză să se termine pentru că au o incertitudine cu privire la viața lor. Deci, e rău că nu avem, după toate săptămânile astea, un guvern. Pe de altă parte, este totuși bine că continuăm să funcționăm în logica în care nu se pune în discuție de către liderii de partid direcția prooccidentală. Pentru că am văzut lideri de opinie, chiar politicieni din partide, care spun că n-ar fi o mare scofală să facem un experiment și să invităm pe unii, și pe alții. Încerc să nu dau nume de partide, să invităm să facă parte din guvern”, a spus Nicușor Dan, la câteva ore după ce noile negocieri cu PSD, PNL, USR și UDMR pentru găsirea unui premier au eșuat.

Și a continuat: „Fiind aici, la Coaliția de Voință (n.red. la Paris, unde a participat la o întrunire a Coaliției de Voință pentru Ucraina), unde s-a discutat acum de al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul războiului din Ucraina, pe care să îl dea Uniunea Europeană, cum ar fi ca România, din senin, să aibă un guvern din care o parte din miniștri să se opună pachetului de sancțiuni pentru Rusia? România are multe restanțe, dar cel puțin în formate europene, în formate NATO, există încredere că România păstrează direcția și exact lucrul ăsta n-aș vrea să-l pierdem, adică ar fi dramatic să-l pierdem în momentul ăsta”.

Președintele a explicat apoi că afirmația lui Sorin Grindeanu privind posibilitatea ca PSD să nu voteze legile pentru PNRR reprezintă doar o strategie de negociere a liderului social-democrat: „Este o formă a domnului Grindeanu de a spune că nu face parte din guvernul ăsta și că vrea să negocieze pe aceste pachete de legi, partidul domniei sale neavând beneficiul de a fi la guvernare. Eu sunt optimist că în urma discuțiilor și a negocierilor, care sunt esența politicii, o să ajungem să trecem pachetul pentru PNRR”.

Referitor la negocierile eșuate pentru găsirea unui premier, Nicușor Dan a menționat că „blocajul nu este la numele primului ministru”, ci „la componența guvernului” și a detaliat: „Sunt partide care spun «nu vrem să votăm dacă nu suntem acolo» și sunt alte partide care spun «nu vrem să votăm dacă alții sunt acolo» și asta înseamnă, dacă pui una lângă alta afirmațiile astea, ajungi la concluzia că nu se poate fără să fii și cu unii, și cu alții. Și dacă nu e nici cu unii, nici cu alții, nu ai majoritate. Deci aici este un blocaj care necesită o flexibilizare a pozițiilor partidelor”.

Spre finalul interviului, Nicușor Dan a afirmat că și-ar fi dorit un Guvern tehnocrat, condus de Eugen Tomac, consilierul său onorific: „Eu aș fi fost foarte fericit cu guvernul tehnocrat pe care l-am propus. Ținând cont de toate constrângerile logice pe care partidele le-au afirmat, mie mi s-a părut soluția logică. Acum, privind retrospectiv, mi se pare o soluție care ar fi stat în picioare”.

Iar în ceea ce privește alegerile anticipate, șeful statului nu a mai exclus această variantă și a precizat că în discuțiile de la Cotroceni s-a vorbit scurt, dar a adăugat că speră să nu se ajungă la asta.

„S-a discutat extrem de puțin de acest scenariu. Nu este ceva ce să-mi doresc. Nu exclud, dar nu este ceva ce îmi doresc și cred că este foarte puțin probabil în momentul ăsta, pentru că nu ar avea niciun fel de logică. Vom fi cam tot în situația asta, plus încă trei, patru luni de alegeri în care partidele, în mod logic, legitim, se vor ataca unele pe altele și după aceea o să-i rugăm să guverneze împreună”, a mai afirmat Nicușor Dan.

Reamintim că, după discuțiile de la Cotroceni, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a dezvăluit că s-a rostit numele lui Eugen Tomac, dar „Bolojan și Fritz se opun” variantei unui premier tehnocrat.

Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură acum două luni, iar de atunci, România nu are un Guvern plin

România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile.

Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. Au fost 281 de voturi pentru, adică exact numărul de voturi cu care a fost demis și premierul Florin Cîțu în octombrie 2021. După câteva ore, PNL a anunțat că trece în opoziție. Seara, președintele Nicușor Dan a declarat: „Vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”.

Consultările formale de la Palatul Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR pentru desemnarea unui premier care să formeze un Guvern au început abia pe 18 mai și s-au finalizat pe 4 iunie, când Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac. Potrivit Constituției, el avea la dispoziție 10 zile ca să vină în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor pentru votul de încredere. Numai că PNL și USR au anunțat că nu sprijină Guvernul Tomac, iar PSD se pregătea să facă același lucru.

Variantele Eugen Tomac și Adrian Veștea au căzut. PSD l-a propus premier pe Sorin Grindeanu, PNL, USR și UDMR pe Siegfried Mureșan

În acest context, duminică dimineață, 14 iunie, președintele Nicușor Dan a anunțat că Tomac și-a depus mandatul și a propus a doua variantă de premier, pe Adrian Veștea, pe atunci prim-vicepreședinte PNL. Numai că Veștea nu a informat partidul condus de Bolojan că a discutat separat cu președintele României, pentru că șeful statului i-a cerut discreție. Nici Nicușor Dan nu a informat conducerea liberalilor de această mutare.

După 8 zile, pe 22 iunie, Adrian Veștea a mers în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor, dar a picat la vot cu 189 de voturi favorabile, pentru că avea nevoie de 233.

O zi mai târziu, pe 23 iunie, președintele Nicușor Dan a început consultările cu partidele pentru a găsi un premier acceptat de toți. După câteva zile, PSD a venit cu varianta Sorin Grindeanu, președintele partidului, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, cu toate că Ilie Bolojan afirmase că PNL este dispus să voteze un guvern minoritar PSD.

Pe 26 iunie, șeful statului a chemat din nou partidele la discuții, dar atunci nu s-a ajuns la niciun rezultat. Aceea a fost ultima rundă de negocieri înaintea celor din 13 iulie.

Nicușor Dan l-a acuzat pe Ilie Bolojan că blochează formarea unui nou Guvern prin răzgândiri repetate. Cum s-a apărat PNL

În acest context, Nicușor Dan a lăsat de înțeles că premierul demis Ilie Bolojan se opune formării unui Guvern „plin” promițând ceva, dar schimbându-și repetat punctul de vedere.

Mai întâi, pe 25 iunie, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă Bolojan l-a mințit referitor la susținerea Guvernului Tomac. Președintele nu a negat, răspunzând diplomatic: „Nu o să vă răspund la această întrebare, dar o să vă spun că în momentul în care I-am desemnat pe Eugen Tomac, am avut așteptarea rezonabilă că o să fie o majoritate pentru această nominalizare, că altfel nu aș fi făcut-o”.

Iar pe 26 iunie, șeful statului l-a acuzat indirect pe Bolojan de minciună după ce premierul demis a spus că PNL va sustine inclusiv un Guvern minoritar PSD, însă acest lucru nu s-a dovedit în negocierile de la Cotroceni. „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția”, a transmis Nicușor Dan pe rețelele de socializare.

Replica nu a venit de la Ilie Bolojan în calitate de președinte al PNL, ci de la Siegfried Mureșan: „Partidul Național Liberal nu îl va susține – și nici nu a spus vreodată că îl va susține – pe Sorin Grindeanu ca prim-ministru, cu autonomie totală și fără nicio asumare concretă privind obiectivele guvernării, așa cum a anunțat că își dorește în momentul în care a fost propus de PSD”. Apoi a intervenit si Alexandru Muraru, vicepresedinte PNL: „Dacă dv. preferați să protejați PSD, nu faceți decât să vă prăbușiți și mai tare în încrederea publică. Ca președinte, trebuie să spuneți ca PSD a demolat guvernul pro-european, a nesocotit protocolul de guvernare, angajamentele externe, programul de reforme și mai ales respectul față de români”.

Astfel, deși a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, Ilie Bolojan ar putea rămâne premier până în toamnă, după debutul noii sesiuni parlamentare, care începe pe 1 septembrie. Președintele PNL conduce Guvernul din iunie 2025.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.