Nipah, virusul cu gazdă comună cu SARS-CoV-2, stârnește temerile experților, care încearcă să prevadă următoarea pandemie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În vreme ce lumea se concentrează pe amenințarea SARS-CoV-2, oamenii de știință fac eforturi pentru a înțelege ce alte virusuri ar putea fi responsabile pentru declanșarea unei noi pandemii. Unul dintre suspecți: virusul Nipah, care a provocat deocamdată puține focare de infecție, dar care se transmite ușor la numeroase animale și are o rată mare de mortalitate, scrie BBC.
Cuprins:
Următoarea pandemie ar putea fi declanșată de un patogen găzduit tot de lilieci, asemenea virusului SARS-CoV-2. Virusul Nipah a provocat deja mai multe focare de infecție, soldate cu decese, în unele țări asiatice.
Nu este o surpriză. Asia are un număr mare de boli infecțioase. Regiunile tropicale au o biodiversitate bogată, ceea ce înseamnă totodată că adăpostesc și un număr mare de agenți patogeni.
Cum populația umană este în creștere, riscul contactului oamenilor cu animalele sălbatice din aceste regiuni, deci și cu patogenii pe care ele îi poartă, este în creștere.
În timpul lungii sale cariere, Supaporn Wacharapluesadee, o faimoasă expertă thailandeză în boli infecțioase, a descoperit numeroase virusuri.
Unul dintre acestea este virusul Nipah. Gazda naturală a acestui virus este liliacul, care se hrănește cu fructe.
Rata de mortalitate a virusului Nipah
„Reprezintă o îngrijorare majoră, deoarece nu există niciun tratament și pentru că rata mortalității cauzate de virus este foarte mare”, spune Wacharapluesadee pentru BBC.
Mai exact, rata mortalității variază între 40% și 75%, în funcție de locul unde apar focarele de infecție.
Experta thailandeză nu este singura îngrijorată de virusul Nipah.
În fiecare an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) revizuiește lunga listă a patogenilor care ar putea genera o criză de sănătate publică pentru a decide cum să prioritizeze cercetarea și fondurile.
Virusul Nipah este într-un top select al celor mai mari pericole. Și ținând cont de numărul de focare de infecție apărute în Asia deja, este clar că vom mai auzi de Nipah și în viitor.
Simptomele infecției cu virusul Nipah
Există mai multe motive pentru care Nipah este un virus periculos.
Perioada lungă de incubație (care poate ajunge până la 45 de zile, în unele cazuri) înseamnă că există posibilitatea ca gazda infectată să transmită virusul, fără să știe, unui număr mare de oameni.
Apoi, virusul poate infecta un număr mare de animale, ceea ce înseamnă că posibilitatea sa de răspândire este extinsă.
În plus, un om se poate infecta atât prin contact direct, cât și prin consumul de mâncare contaminată.
O persoană infectată cu virusul Nipah poate dezvolta probleme respiratorii, inclusiv tuse, dureri în gât, oboseală și encefalită, o inflamare a creierului care poate produce crize și poate duce la deces.
Cum se transmite virusul Nipah
Contactul oamenilor cu liliecii care pot fi infectați este frecvent în Asia.
În piețe, pe plantațiile de palmieri, în zonele unor obiective turistice vizitate de milioane de oameni în fiecare an, localnici sau vizitatori din alte țări riscă frecvent să se infecteze cu virusul Nipah.
Și, uneori, se și infectează.
Între 2001 și 2011, au fost identificate cel puțin 11 focare diferite de infecție doar în Bangladesh. Cel puțin 196 de oameni s-au îmbolnăvit și cel puțin 150 au murit.
Fecalele de liliac sunt folosite drept fertilizator în Cambodgia și Thailanda, iar în unele zone rurale ale acestor țări, vânzarea de fecale este pentru mulți oameni o metodă simplă de a face bani.
Localnicii încearcă să atragă liliecii și să îi determine să își facă cuiburi în apropierea satelor, pentru a le putea culege fecalele, explică Veasna Duong, expert thailandez în virologie.
Oamenii nu știu la ce riscuri se expun. „60% dintre cei cu care am vorbit nu știau că liliecii transmit boli”, explică Duong.
Potrivit OMS, virusul se transmite de la animale la om, dar poate fi transmis și prin mâncare contaminată sau direct de la om la om.
Primul focar de infecție
Evitarea liliecilor a fost probabil o posibilitate, la un moment dat în istoria omenirii. Nu mai este cazul.
60% din populația planetei trăiește în Asia și în regiunea Pacificului, iar zonele locuite se urbanizează rapid.
Distrugerea habitatului liliecilor a cauzat focare de infecție în trecut. În 1998, un focar din Malaysia, primul cunoscut de cercetători, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a ucis peste 100 de persoane.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că incendiile de vegetație și seceta au împins liliecii din habitatul lor tot mai mic spre livezile localnicilor, în apropierea gospodăriilor unde oamenii țineau porci.
Studiile au arătat că atunci când sunt stresați, liliecii elimină o încărcătură virală mai mare.
Prin urmare, spun cercetătorii, virusul a ajuns de la lilieci la porci, apoi la oameni.
De ce nu am scăpa de lilieci?
Ar fi o soluție eradicarea liliecilor? Nu, pentru că rezultatul ar fi și mai rău, spune Tracey Goldstein, director al One Health Institute Laboratory, citat de BBC.
„Liliecii joacă un rol uriaș ecologic”, spune Goldstein. Aceștia polenizează peste 500 de specii de plante. În plus, ajută la ținerea sub control a populației de insecte și joacă astfel un rol important în ținerea sub control a altor boli - a malariei, spre exemplu.
Deocamdată, cercetătorii nu au răspuns la toate întrebările.
Una dintre ele este firească. De ce nu a avut Cambodgia până acum un focar de infecție cu virusul Nipah?
Populația de lilieci care se hrănesc cu fructe este una importantă în această țară, iar oamenii intră în contact zilnic cu ei, într-un fel sau altul.
Este virusul din Cambodgia diferit de cel din Malaysia? Sunt liliecii diferiți? Este doar o chestiune de timp până când acest lucru se va întâmpla?
Echipa lui Duong face încă eforturi pentru a înțelege toate aceste lucruri.
