Încă o țară se pregătește de război. Armata a trimis mii de scrisori oamenilor: „Casele și bunurile vă pot fi confiscate”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mii de oameni au fost anunțați, prin scrisori oficiale, că proprietățile lor ar putea fi folosite de armată dacă situația de securitate se agravează. Documentele vorbesc despre case, terenuri, utilaje și mijloace de transport care pot fi confiscate în caz de război, titrează Le Figaro.
Cuprins:
Armata avertizează: „Trebuie să fim pregătiți pentru ce e mai rău”
Începând cu data de 19 ianuarie 2026, armata norvegiană a început să transmită aproximativ 13.500 de notificări de „rechiziție pregătitoare”. Autoritățile precizează că, în timp de pace, cetățenii nu rămân fără proprietăți, dar sunt avertizați din timp asupra regulilor aplicabile în caz de război. Informarea are caracter preventiv și este valabilă un an.
Armata explică faptul că aceste notificări sunt parte dintr-un plan mai amplu de pregătire militară și civilă. Bunurile nu sunt confiscate automat, dar pot fi folosite temporar dacă izbucnește un conflict.
„Rechizițiile au scopul de a permite forțelor armate, într-o situație de război, să aibă acces la resursele necesare pentru apărarea țării”, se arată într-un comunicat oficial al armatei.
Un general de rang înalt a avertizat că statul se confruntă cu „cea mai gravă situație de securitate de după Al Doilea Război Mondial” și că societatea trebuie să fie pregătită pentru crize majore, inclusiv pentru război. Măsura vine pe fondul consolidării apărării Norvegiei după declanșarea războiului din Ucraina și a creșterii tensiunilor de securitate în regiune.
Ce spune legea din România despre confiscarea bunurilor
Și în România există un cadru legal care permite statului să ia bunuri de la cetățeni în situații excepționale. Potrivit Legii nr. 132/1997 și Ordonanței de Urgență nr. 1/1999, autoritățile pot dispune rechiziții de bunuri sau prestări de servicii în interes public.
Rechizițiile pot fi făcute doar în anumite situații: la declararea mobilizării sau a stării de război, la instituirea stării de asediu sau de urgență ori pentru gestionarea unor dezastre majore. Deciziile se iau prin decret prezidențial sau hotărâri ale Guvernului.
Legea prevede explicit ce poate fi rechiziționat: clădiri, terenuri, mijloace de transport, combustibili, alimente, utilaje, animale, echipamente de comunicații sau materiale necesare apărării și intervențiilor de urgență. Bunurile perisabile sau consumabile sunt rechiziționate definitiv.
Pentru toate bunurile luate, proprietarii au dreptul la despăgubiri. Acestea se acordă fie sub formă de chirie, fie prin plata contravalorii bunului, în funcție de situație: „Pe perioada rechiziției, proprietarii sunt scutiți de impozite și de plata taxelor pentru bunurile rechiziționate, iar obligațiile contractuale se suspendă”, prevede legea românească.
În cazuri extreme, statul poate solicita și prestarea unor servicii în interes public. Pot fi chemați bărbați cu vârste între 16 și 60 de ani și femei între 16 și 55 de ani, iar specialiștii pot fi solicitați și peste aceste limite, în anumite condiții.
Mai mult, românii plecați în diaspora sunt obligați să se prezinte la centrele militare, în caz de mobilizare.
Ce alte țări își pregătesc populația pentru război
Norvegia sau România nu sunt singurele state care au în legislație posibilitatea rechiziționării bunurilor civile în caz de conflict armat. Mai multe țări europene și non-europene au astfel de prevederi și au intensificat, în ultimii ani, pregătirile militare și civile.
În Suedia, autoritățile au trimis populației ghiduri oficiale despre cum să se pregătească pentru crize majore sau război, inclusiv stocuri de alimente, apă și planuri de evacuare. În Finlanda, legislația permite statului să folosească infrastructură și resurse private în caz de mobilizare, iar populația este obișnuită cu exerciții de apărare civilă. Israel are, de zeci de ani, un cadru legal care permite utilizarea bunurilor civile și mobilizarea rapidă a resurselor în situații de conflict, inclusiv reguli clare pentru protecția civilă și adăposturi.
La nivelul Uniunii Europene, tot mai multe țări vorbesc despre consolidarea pregătirii pentru scenarii de criză și război, inclusiv cooperare militară, mobilitate și folosirea resurselor existente.
