Practic, 75% dintre peștii de captură comercializați conțin microplastice, ceea ce poate prezenta riscuri pentru sănătatea umană. Aceleași date sunt cuprinse și într-un studiu publicat la finalul lunii septembrie în Marine Pollution Bulletin, în care au fost examinați 155 de pești din 10 specii din sudul Noii Zeelande, relatează site-ul 1news.co.nz.
„Abundența de microplastice ar putea prezenta un risc pentru sănătatea umană prin consumul de pește contaminat cu plastic, dar sunt necesare mai multe cercetări în acest domeniu”, spune autoarea principală a studiului de la Universitatea din Otago, Isabella Clere.
Cercetarea, care s-a întins pe un an și a fost realizată de Departamentul de Științe Marine, arată că dintre microplasticele găsite în 75% dintre pești, o cantitate importantă erau fibre, iar din cele 391 de piese de microplastic recuperate, 98% au avut mai puțin de 3 mm.
Au fost analizați pești care trăiesc atât în zonele de adâncime ale oceanelor, cât și la suprafață, iar părți de microplastic au fost depistate „în intestinele tuturor speciilor, sugerând omniprezența microplasticelor în toate straturile oceanului”, precizează Bridie Allan, coautoare a studiului.
„O selecție aleatorie de intestine de pește a fost analizată pentru a identifica tipul de plastic, cele mai multe urme găsite fiind de polietilenă, vâscoză, polipropilenă și aditivi din plastic. Polietilena este plasticul cel mai utilizat și, de asemenea, cel mai răspândit în oceane la nivel global”, explică cercetătoarea.
Astfel, Isabella Clere spune că descoperirile evidențiază că microplasticele nu sunt doar o problemă locală, ci una globală.
Chiar și în zonele destul de îndepărtate, cu populație scăzută, există semne de contaminare cu plastic în pești. Din cauza naturii sale unice, fiind un material ușor și durabil, plasticul este transportat prin oceane de vânt, curenți și prin organisme marine.
Isabella Clere, autoarea principală a studiului:
Isabella Clere precizează că atunci când microplasticul este ingerat de pești, acesta se mișcă prin tractul gastro-intestinal și prin stomac.
„Peștele pe care îl cumpărăm de la supermarket este de obicei file și, prin urmare, tractul gastrointestinal și stomacul sunt îndepărtate. Cu toate acestea, există încă potențialul ca nanoplasticele (0,001–0,1 μm) și substanțele chimice din plastic să fie transferate în țesutul muscular al peștelui, cel consumat de oameni”, explică autoarea principală a studiului.
În același timp, există un risc mai mare de transfer secundar de plastic atunci când fructele de mare, cum ar fi sardinele și crustaceele, sunt consumate întregi.
Cercetătoarea spune însă că studiile privind riscul reprezentat de microplastice pentru organismul uman sunt încă în primele stadii.
„Au existat studii care au găsit microplastice în sângele uman și placentă, așa că știm că sunt prezente. Cu toate acestea, nu cunoaștem încă implicațiile pentru că cercetarea este în fazele sale incipiente”, subliniază Isabella Clere.
Avertisment privind speciile marine pe cale de dispariție
În același timp, bilanțul Ministerului Mediului din Noua Zeelandă, prezentat joi, 13 octombrie, arată că 90% dintre păsările marine indigene, 82% dintre păsările de coastă indigene, 81% dintre speciile de nevertebrate marine evaluate și 22% dintre speciile de mamifere marine au fost clasificate ca fiind amenințate cu dispariția sau cu risc de a fi pe cale de dispariție.
Peste 4.100 de păsări marine au fost ucise de pescuit într-un an, iar oceanele mai calde și mai acide devin de nelocuit pentru unele specii și afectează sursele tradiționale de hrană pentru maori.
„Este corect să spunem că raportul prezintă o imagine serioasă”, a declarat ministrul mediului, David Parker, care a vorbit despre un plan de reducere a emisiilor, interzicere a pungilor de plastic de unică folosință și de gestionare a apei dulci, ca exemple de acțiuni guvernamentale pentru a scădea o parte din presiunea asupra mediului oceanic.
Purtătoarea de cuvânt al Partidului Verzilor din Noua Zeelandă, Eugenie Sage, afirmă că raportul „spune o poveste despre zeci de ani de neglijență guvernamentală când vine vorba de sănătatea oceanelor noastre”.
„Sănătatea oceanelor noastre se deteriorează într-un ritm alarmant și riscăm să pierdem pentru totdeauna habitate prețioase”, a spus Sage, solicitând o mai mare reglementare a industriei pescuitului, interzicerea mai multor materiale plastice de unică folosință și extinderea rezervațiilor oceanice.
La rândul lor, reprezentanții grupului de conservare Forest and Bird au numit descoperirile drept o „criză”, precizând că „adevărata amploare a crizei care afectează oceanele ar putea fi mult mai gravă, pentru că riscurile de extincție cu care se confruntă majoritatea mamiferelor marine, peștilor și nevertebratelor rămân necunoscute, din cauza lipsei cercetărilor”.
Foto: 123rf.com