„Nu pot să trăiesc cu 450 de lei lunar”. Pentru a supraviețui, românii își vând pe prețuri de nimic cele mai dragi obiecte pe care le-au strâns o viață întreagă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Conform ultimelor statistici la nivel național, unu din cinci români trăia în 2022 în sărăcie. Iar pentru a face rost de bani, oamenii au ajuns să-și vândă din casă agoniseala de-o viață. Cum arată o dimineață din 2024, în cel mai mare târg de vechituri din București.
Cuprins:
„Totul la cinci lei, domniță!”. De la pahare, farfurii, bibelouri, jucării de pluș sau cărți. Totul se vinde în cutii imense de carton, în talciocul de vechituri din Valea Cascadelor, sectorul 6. „Caută ce vrei, pune-le deoparte și facem calculul la final”.
În „Bazarul de amintiri”, doar amintirile mai sunt cele care aduc zâmbetul pe buze celor care weekend de weekend vin cu sacii plini de lucruri de care nu mai au nevoie și pe care speră să obțină câteva zeci de lei. Târgul din sectorul 6 se deschide cu noaptea în cap, de la șase dimineața, iar până după prânz e o adevărată forfotă. Ca-n iarmaroacele din poveștile lui Ion Creangă.
„Aici mai fac un bănișor de care să mă pot ajuta”
Doamna Margareta vine din județul Călărași, din comuna Ileana. Și-a strâns câteva obiecte din casă și le-a adus în talcioc să „fac rost de bani de medicamente și să am ce să pun pe masă”.
„Cu pensia nu mă ajung. Am lucrat și eu la viața mea, prin comună, prin județ, pe unde am apucat. Dar nu pot să trăiesc cu pensia de 450 de lei pe care o primesc lunar. Am tot felul de probleme, mă dor toate și pe mine. Mă ajută copiii, nepoții, dar de-aici măcar mai fac un bănișor de care să mă pot ajuta și singură”, spune.
Astăzi vinde cărți vechi de mai bine de 50 de ani, unele aproape că n-au fost deschise niciodată. „De prin casă, de pe unde am mai găsit. Ce să fac?!”, recunoaște.
Alături, câteva obiecte din porțelan „multe pe care le am de la părinții mei”. Dar chiar dacă au valoare sentimentală, „le vând ca să supraviețuiesc”. Prețurile variază în funcție de obiecte și de vechimea lor. Cel mai ieftin e 15 lei, cam ciobit, dar pe care speră să-l vândă.
„Nu mai are lumea bani. Am ajuns rău de tot”
Un domn din București a venit în târg cu tablourile. „O sută de lei bucata ofertă specială ca să plec repede acasă!”, sună reclama pe care și-o face de unul singur. S-a instalat lângă o dubă ruginită plină cu astfel de tablouri.
Lumea vine, se uită tablou cu tablou, dar puțini sunt cei care cumpără. Motivele le știe inclusiv comerciantul de ocazie din târgul bucureștean.
„Nu mai are lumea bani, domn’le! Am ajuns rău de tot, suntem mai săraci decât săracii... Am lucrat la Frigocom, aici, aproape de târg, dar acum am ajuns să vând ce am prin casă. Trebuie să supraviețuim. Legea junglei...”, spune trist, uitându-se cum lumea vine, se uită și pleacă, fără să cumpere nimic.
Cărți și colecții vechi de reviste de la doi lei
Lângă o pungă cu săpun de casă și câteva sticle de țuică și vin se vând cărți și reviste vechi. Plus ceasuri și câteva șurubelnițe și chestii necesare prin grădina unui gospodar.
„Am citit biblioteci întregi și-acum am ajuns să le vând. Soarta! Ce să fac? Nu mai cumpără nimeni cărțile vechi ale vremii. Bine, nu le cumpără nici p-astea la zi. Aia e tragedia. Și nepoată- mea are telefon d-ăsta inteligent de citește direct pe el. Dacă nu simt cartea-n mână, parcă n-are niciun sens”, ne spune unul dintre vânzătorii din târg.
Cărțile și revistele vechi din anii de glorie ai comunismului se vând cu prețuri între doi și zece lei.
„Am de toate! De la autori români la străini, de la reviste tehnice la Magazinul Istoric, Cutezătorii ori Flacăra lui Păunescu. Era bătălie pe ele pe vremuri, acum...”, spune dezamăgit.
Prețuri pentru toate buzunarele, gamă diversificată de produse. „Măcar să pună mâna pe carte, dar cum vin cu ele, așa plec. Mai ies din casă, mai stăm de vorbă cu unul, cu altul”, mai punctează.
Pe lângă chilipiruri, în talcioc sunt și obiecte de valoare, extrem de scumpe, pe care se cer și mii de lei. Ceasuri de colecție, statuete de bronz, sisteme audio, dar și mobilier. Se vând greu, dar oamenii sunt nelipsiți în zilele în care târgul e deschis: joi, sâmbătă și duminică.
Medicamente „originale” din Italia
Pe lângă toți aceștia, sunt tarabe pline în „Bazarul cu amintiri” din sectorul 6 cu haine, bijuterii și chiar medicamente.
„Aduse din Italia că sunt mai ieftine decât în România. Cu ce mai punem noi peste, tot ieșim în câștig”, spune vânzătorul. Lumea se uită atent la ele, dar de teamă nu cumpără.
„Cine știe ce vinde ăștia, mai mor dracu' de la pastile expirate”. Comerciantul se jură că-s „originale” și nu „o să ai, bre, nicio problemă”, dar nu ne lasă să-i pozăm farmacia ambulantă.
Mezeluri, conserve și dulciuri la prețuri mici
În târg se pot cumpăra inclusiv produse alimentare. De la salamuri și cârnați la conserve de carne și bucăți mari de cașcaval. Cu mult sub prețul din magazine ori supermarketuri.
Întrebați de unde procură marfa, comercianții sunt repeziți și nu dau prea multe informații. „La prețul ăsta vrei și detalii?!”, vine replica.
De exemplu, pentru șase doze de suc, un doritor trebuie să plătească doar 10 lei. La fel și pentru o cutie de 24 de napolitane cu ciocolată.
O conservă de carne de pasăre, de porc sau de fasole cu ciolan se vinde între 5 și 10 lei. Dacă se cumpără mai multe bucăți, prețul scade.
Pe cartonul ce anunță prețul, țara de origine e Danemarca. Dar nu toată lumea are curaj să cumpere. Nu lipsesc caviarul, icrele, somonul afumat sau macroul, producție din Ucraina.
Unu din cinci români e afectat de sărăcie
În ultimul raport al Institutului Naţional de Statistică, unu din cinci români, peste 20%, trăia în 2022 în sărăcie. La nivel european suntem la coada clasamentului, alături de Letonia, Estonia și Bulgaria. Cel mai bine o duc cehii, slovenii și maghiarii.
Cea mai înaltă incidenţă s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (27%) şi a celor de 18-24 de ani (26,5%).
Mai mult, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost de 34,4%, pentru 6,5 milioane de persoane. Acest punct afectează mai mult femeile (35,9%) decât bărbaţii (32,8%).
Și rata șomajului este în creștere
Rata şomajului în prima lună a anului a fost de 5,7%, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna decembrie 2023, arată ultimele date ale INS.
Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 de ani) estimat pentru luna ianuarie a anului 2024 a fost de 472.000 de persoane.
Pentru persoanele adulte (25-74 de ani), rata şomajului a fost estimată la 4,4% (3,9% în cazul femeilor şi 4,7% al bărbaţilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 de ani reprezenta 72% din numărul total al şomerilor.
ED1953 16.03.2024, 21:58
Parca nu exista pensie de 450 lei ci minim cca 1200 lei pensie sociala - nu ca ar fi mare dar hai sa nu exageram. Si totusi sa nu muncesti deloc toata viata ?
DoarDiviziaB 16.03.2024, 22:53
cam asa spun si eu. din pacate exista oameni care nu au muncit niciodata cu acte si acum se plang. tot statul este de vina.
Marica13 16.03.2024, 23:32
Asta e Romania politicienilor bogati in care omul de rand traieste de pe o zi pe alta.
HOPAHPO 17.03.2024, 00:16
Sant persoane in varsta care nu au putut sa lucreze din diferite motive si unul din ele era ca avand copii , femeile nu mergeau la munca , stateau acasa si se ocupau de toata gospodaria . Clar ca cei tineri nu isi pot inchipui cum erau obligate femeile sa tina o gospodarie si in acelasi timp sa se ocupe de copii . Este dureros dar asa era in anii 1940 - 1970 cand forta de munca era de 90 % barbati . Si al doilea punct a fost " colectivul " . Cei care erau obligati sa lucreze in colectiv nu erau inregistrati ca si muncitori si primeau salariul sub forma de , grau , cartofi sau sfecla . Intrebati intai parintii si bunicii si apoi comentati faptul ca ai multe persoane care nu au avut estatu sw muncitori .
Berbukson 17.03.2024, 01:00
Sau alții lucrează pe minimul pe economie, dar iau în mână de 4 ori. Apoi la pensie figurează ca și când n-ar fi lucrat vreodată.