Numele importante care nu candidează pentru noua conducere USR. Echipele influente înscrise la alegerile pentru forul executiv al partidului

În jur de 200 de membri ai partidului au intrat în cursa pentru un loc de membru în Biroul Național al Uniunii Salvați România (USR). Opt echipe (conturate pe liste) și șase candidați independenți (dintre care cel mai cunosuct este Octavian Berceanu, fost secretar de stat la Mediu) candidează pentru cele 24 de funcții, de membru simplu în forul executiv sau de vicepreședinte ale formațiunii politice.

Pe niciuna dintre liste nu se mai regăsesc fostul președinte Cătălin Drulă, dar nici Dan Barna, actual vicepreședinte, recent ales europarlamentar, precum și fost șef al formațiunii. Nici șeful Departamentului de Politici Publice din interiorul USR, Cristian Ghinea, nu se află pe vreo listă.

Din grupul de politicieni care au avut relevanță mai ales în perioadele de șefie ale lui Barna sau Drulă lipsește și Vlad Botoș, care a ratat un nou mandat de europarlamentar „la mustață”.

Deși contracandidat al Elenei Lasconi în cursa pentru șefia partidului, unde a obținut 16,57% din voturi, deputatul Cristian Seidler nu s-a înscris și pentru Biroul Național. Seidler a fost cel mai bine plasat contracandidat al Elenei Lasconi și e deputat la al doilea mandat, unul din specialiștii USR în materie de pensii și salarizare.

Lipsește de pe liste și fostul lider al senatorilor USR timp de numeroase sesiuni, Radu Mihail. Nici actualul lider de grup de la Senat, Narcis Mircescu, nu a intrat în competiția pentru un loc în structurile de conducere.

Cum este ales Biroul Național al USR și puterea echipelor

Biroul naţional este organismul executiv al USR. Forul este compus din 25 de membri, din care 24 de membri sunt aleși de Congresul USR, iar președintele USR este membru de drept al Biroului Național. Numărul membrilor include şi vicepreşedintii aleşi conform statutului.

Vicepreşedinti ai biroului național sunt primii candidaţi, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute la Congresul USR. Alegerile pentru biroul național vor avea loc pe principiul proporționalității.

Candidații la aceste foruri pot participa individual (listă cu un singur candidat) sau colectiv (vot preferential pe liste cu mai multi candidati). Fiecare candidat se va înscrie într-o singură listă, individuală sau colectivă. Locurile vor fi repartizate proporțional listelor, în funcție de numărul de voturi obținute de fiecare listă.

Cele mai puternice echipe

Se evidențiază în competiția pentru noul BN echipele Reconstrucție și Echilibru. Prima echipă, susținută și de Elena Lasconi, îi are pe listă pe Lucian Stanciu Viziteu (primar reales al Bacăului), Radu Mihaiu (primar al Sectorului 2, dar care a pierdut pe 9 iunie alegerile), Cristina Prună (deputată), Claudiu Năsui (deputat și fost ministru al Economiei), Radu Panait (deputat) sau Adrian Wiener (deputat).

În echipa Echilibru primul este Dominic Fritz (primar reales al Timișoarei), Vlad Voiculescu (europarlamentar), Clotilde Armand (primar al S1, dar care nu a fost realeasă), Allen Coliban (primar aflat la sfârșitul mandatului din fruntea Brașovului, dar nereales), Oana Țoiu (deputată) sau Oana Murariu (deputată).

O altă listă cu câteva nume mai cunoscute este cea a echipei Unit, unde sunt Stelian Ion (deputat și fost ministru al Justiției), Ionuț Moșteanu (lider de grup al USR la Cameră și purtător de cuvânt), Silviu Dehelean sau Radu Miruță.

Ipoteza retragerii strategice

Surse din USR poziționate împotriva fostului nucleu Drulă-Barnea-Ghinea susțin pentru Libertatea că cel mai probabil oamenii cei mai influenți din fosta conducere au preferat să facă pasul în spate pentru a putea reveni după prezidențialele și parlamentarele de la sfârșitul anului. Mai precis, în cazul unor rezultate slabe la prezidențiale, în primul rând, unde șansele Elenei Lasconi sunt foarte mici în prezent, fosta structură de conducere ar putea emite pretenții pentru revenirea în leadershipul grupării politice.

Un moment important, inclusiv pentru relevanța acestora, va fi lista pentru parlamentare. Pentru că ratarea unui nou mandat de către unii dintre aceștia, cum e cazul lui Cătălin Drulă (în condițiile în care Dan Barna are funcția de europarlamentar până în 2024), îi poate duce în irelevanță politică.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE