Cuprins:
Baia includea o piscină imensă, camere calde, temperate și reci, fresce și un mozaic de marmură pe podea. Experții cred că ar putea fi cea mai mare baie privată din Pompei.
Nutrește-ți curiozitatea despre viața romanilor bogați
Doar cei super-bogați își puteau permite propriul spa personal. Reședința care conținea baia, descoperită în ultimii doi ani, s-a aflat în calea valului catastrofal de resturi vulcanice de la erupția Vezuviului din anul 79 d.Hr.
În interior au fost găsite rămășițele a două persoane care se baricadaseră într-o cameră mică, după erupție. Bărbatul a fost strivit de un perete prăbușit, iar femeia a fost ucisă de un val de gaze vulcanice și cenușă supraîncălzite.
:contrast(8):quality(75)/https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/4737165126262679297978874428245737032910121n.jpg)
Dr. Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic din Pompei, a declarat pentru Daily Mail: „Aceste spații fac parte cu adevărat din «efectul Pompei» – e ca și cum oamenii ar fi plecat cu doar un minut în urmă”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a9a572d0b4d53c0001052e94f1fdae04.jpg)
Pompei, din care o treime este încă îngropată, avea o populație de aproximativ 30.000 de locuitori. În perioada sa de glorie, orașul avea o industrie înfloritoare și rețele financiare și politice.
Bogăția unor locuitori este evidentă din baia descoperită
Complexul tip spa începe cu o cameră fierbinte asemănătoare unei saune, cu podea suspendată pentru a permite circulația aerului cald pe dedesubt.
Urmează o cameră caldă colorată, unde probabil că înotătorii erau unși cu ulei, apoi curățați cu un instrument curbat numit strigil.
Ultima etapă este frigidarium-ul sau camera rece, unde o piscină opulentă suficient de mare pentru 30 de persoane era înconjurată de coloane roșii și fresce înfățișând atleți.
Arheologii au descoperit un întreg bloc din Pompei
Acesta include o spălătorie și o brutărie, precum și o casă privată mare, care conține baia și o sală de banchet uriașă și somptuoasă descoperită anul trecut.
Blocul ar fi putut aparține lui Aulus Rustius Verus, un politician influent din Pompei.
Dr. Zuchtriegel a adăugat: „Există doar câteva case care au un complex de băi privat, deci era ceva rezervat cu adevărat celor mai bogați dintre cei bogați. Iar acesta este atât de imens – probabil cel mai mare complex de băi dintr-o casă privată din Pompei”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e3e81f0b9e1d8dbc5fbb8ebf3a357f38.jpg)
O descoperire macabră
Lângă o cameră mică de rugăciune din casă, într-un spațiu îngust, au fost găsite rămășițele unei femei, cu vârsta între 35 și 50 de ani, care ținea bijuterii și monede, și ale unui bărbat mai tânăr, în adolescență sau la începutul anilor 20.
Dr. Sophie Hay, arheolog la Pompei, a explicat pentru Daily Mail: ,,Fluxul piroclastic de la Vezuviu a venit de-a lungul străzii chiar în afara acestei camere și a provocat prăbușirea unui perete, care practic l-a strivit pe el. Femeia era încă în viață în timp ce el murea – imaginați-vă trauma – și apoi această cameră s-a umplut cu restul fluxului piroclastic, și așa a murit ea”.
O latură întunecată a vieții romane
Chiar în spatele camerei fierbinți se află o cameră cu boiler, cu un cuptor dedesubt, pe care sclavii ar fi trebuit să-l opereze în condiții de căldură insuportabilă.
Săpăturile sunt în ultimele săptămâni, iar în cele din urmă situl va fi deschis publicului.
În paralel, un studiu asupra unui mozaic al lui Alexandru cel Mare, descris de experți ca fiind cel mai important mozaic din epoca romană, descoperit la Pompei în 1831, sugerează că rocile folosite pentru realizarea sa ar fi putut proveni din întreaga Europă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e9746fae162cbacba11e96819cc8a8e7.jpg)
Mozaicul, care conține aproximativ două milioane de piese, ar fi putut utiliza roci din mai multe zone miniere mediteraneene, inclusiv Grecia, Tunisia și Peninsula Iberică, potrivit studiului condus de Universitatea din Napoli Federico II și publicat în revista PLOS One.
Aceste descoperiri continuă să aducă noi informații despre viața în Pompei și să fascineze cercetătorii și publicul, deopotrivă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d22a9693e1aeb747d3ccd0bd3c936a25.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_838f6b2766fb6ad6c881362c8fcde217.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_25acec5cf9c1d189a8844d052af57e25.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_bc63aff94848582092d1c24901a74d3a.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_48530cd446bfb7abe79405ced0a90785.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_4e4c857ca1897bf5e403858db48c2d4e.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_7e81d0eae519bf538df3b5651aebd27d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_bf0a2ebc8c415dbd62f0ce792660b75b.jpg)