Oamenii de știință au descoperit cea mai veche „rețea de socializare” din lume. A existat în urmă cu 50.000 de ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Spre deosebire de echivalentul său electronic modern, această rețea antică de relații sociale care s-a întins pe mii de kilometri în Africa folosea un mediu prozaic: s-a bazat pe schimburile de mărgele din coji de ouă de struț, cea mai veche formă standardizată de bijuterii cunoscută în arheologie, relatează The Guardian, care citează un studiu publicat în Nature, reputata revistă științifică săptămânală britanică înființată în 1869.
Cuprins:
Cercetarea a fost coordonată de catedra de Științele Istoriei Umane a Institului Max Planck, Jena, Germania, și a implicat studiul a peste 1.500 de mărgele, descoperite în 31 de locații din sudul și estul Africii.
Studiul sugerează că oamenii care realizau mărgelele - încă fabricate și purtate azi de culegători și vânătorii din Africa - făceau schimburi între ei, deși se aflau la distanțe mari unul de altul, contribuind la împărtășirea mesajelor simbolice și la consolidarea alianțelor.
„A fost ca și cum ai căuta o urmă de pesmet”, a explicat autorul principal al studiului, Jennifer Miller. „Mărgelele sunt indicii împrăștiate în timp și spațiu, așteaptă doar să fie observate”, a completat cercetătoarea.
Bijuterii similare, deși erau la mii de kilometri distanță
Comparând diametrul exterior al unei coji, diametrul găurilor din interiorul lor și grosimea pereților cojii de ou, oamenii de știință au aflat că acum aproximativ 50.000 de ani, oamenii din estul și sudul Africii au început să facă mărgele aproape identice din ouă de struț, chiar dacă grupurile și comunitățile erau separate de distanțe mari, peste 2.800 de kilometri una de cealaltă.
Acest fenomen sugerează „existența unei rețele sociale de rază lungă, care conecta oamenii din regiuni îndepărtate”.
„Da, rezultatul este surprinzător, dar modelul este clar”, a spus celălalt autor al studiului, Yiming Wang.
Mărgelele de coajă de ou de struț sunt unele dintre cele mai vechi forme de ornamente documentate de arheologi. O adevărată industrie s-a dezvolat cu aproximativ 50.000 de ani în urmă în Africa, odată cu fabricarea primelor mărgele din coajă de ou de struț, „cea mai veche formă standardizată de bijuterii cunoscută de arheologie”, afirmă Wang.
Utilizarea lor reprezintă una dintre cele mai longevive tradiții culturale ale umanității, care implică exprimarea identității și a relațiilor.
Aceste mici mărgele au puterea de a dezvălui povești mari despre trecutul nostru. Cercetătoarea Jennifer Miller:
„Epoca de piatră a like-urilor de pe Facebook sau Twitter”
Michelle Langley, de la Universitatea Griffith din Queensland, Australia, a întărit ideea de „rețea socială”: „Podoabele sunt valoroase, ne spun ceva despre persoana care le-a purtat. Mai mult, prezența lor în descoperirile arheologice din mai multe locuri indică multe interacțiuni. Bijuteriile schimbate ne spun cine vorbea cu cine”.
Iar dr. Brian Stewart, profesor asistent de antropologie la Universitatea din Michigan, SUA, a completat: „Mărgelele din coajă de ou de struț sunt, practic, versiunile din Epoca de piatră ale aprecierilor de azi, de pe Facebook sau Twitter. Unul dintre roluri era de a-i alerta pe destinatari despre starea lor”.
Ulterior, oamenii au început să modeleze cojile și să creeze noi variații de stil pentru mărgele, explică și cercetătorii.
Modelele rezultate au oferit „un traseu” prin care s-au putut urmări legăturile culturale, deși nu este clar dacă mărgelele au fost comercializate între grupuri sau dacă au fost schimbate doar cunoștințele despre modul de fabricare. Cele mai multe dovezi indică această din urmă variantă.
„Rețeaua de socializare” care a rezistat 17.000 de ani
Cu aproximativ 33.000 de ani în urmă, modelul purtării mărgelelor s-a schimbat brusc: au dispărut din Africa de Sud, migrând în Africa de Est.
Cercetătorii Miller și Wang sugerează că în spatele acestui lucru se află schimbările climatice.
În consecință, afirmă ei, „cea mai veche rețea de socializare a planetei” a rezistat 17.000 de ani.
Fotografii: Profimedia
