Cuprins:
Unul dintre studii, condus de Alex Cannon de la Environment and Climate Change Canada, subliniază că există o probabilitate de 60 până la 80 la sută ca pragul de la Paris să fi fost depășit deja, având în vedere că temperaturile din ultimele 12 luni au fost cu cel puțin 1,5 grade peste cele din era preindustrială. Cel de-al doilea studiu, condus de Emanuele Bevacqua de la Centrul Helmholtz din Germania, a utilizat date climatice reale și modele climatice care duc la aceeași concluzie.
Cercetătorii avertizează că am intrat cel mai probabil într-o perioadă de câteva decenii cu peste 1,5 grade Celsius peste nivelul din era preindustrială. 2024 a fost primul an calendaristic peste acest nivel, cu o temperatură medie globală de 1,55 grade Celsius peste media pentru perioada 1850-1900. Înainte de aceasta, o serie de 12 luni consecutive peste acest prag fusese deja constată în iunie 2024 de către observatorul european Copernic.
Alertă timpurie
Acordul de la Paris, încheiat în 2015, propune menținerea încălzirii globale sub 2 grade Celsius peste era industrială și implimentarea unor măsuri de a o reduce sub 1,5 grade Celsius. Dar aceste temperaturi se referă la o medie climatică, de obicei pe 20 de ani. Conform acestei definiții, Terra este acum cu 1,3 grade Celsius mai caldă față de era industrială.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_10e9590dc544ef9410077d46694984b6.jpg)
În ambele studii, cercetătorii se întreabă totuși dacă depășirea pragului de 1,5 de grade Celsius pe parcursul unui an nu reprezintă cumva o „avertizare timpurie” care indică faptul că limita pe termen lung este deja în curs de depășire și mai poate fi schimbată doar cu „implementarea unor pgrame serioase de reducere a emisiilor”.
Dar, atenție, lumea este abia la începutul acestei perioade și va trebui să așteptăm până la mijlocul ei, deci undeva în zece ani, pentru a stabili dacă încălzirea medie a depășit 1,5 grade Celsius în două decenii.
Riscul de a ajunge într-un punct fără întoarcere
Această estimare este în concordanță cu cea a GIEC, un grup de experți mandatați de ONU, potrivit cărora „obiectivul de 2 grade Celsius este mort”.
Unul dintre scenariile ambiţioase formulate de GIEC, ce mizează pe o scădere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră, ce ar putea face posibilă menţinerea procesului de încălzire sub acest prag, a devenit „astăzi imposibil”, avertizează fostul climatolog-şef de la NASA, James Hansen.
Cauza ar fi consumul mondial de energie, care „creşte şi va continua să crească”, cu „o parte majoritară a energiei ce provine încă din combustibili fosili”, principalii emiţători de gaze cu efect de seră.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_0da087fbd115ee14bc67a36dce52308f.jpg)
Pe lângă tranziţia energetică prea lentă, cercetătorul american şi echipa lui subliniază în studiul lor „o lipsă de realism în evaluarea climei”, estimând că aceasta din urmă este mai sensibilă la emisiile de gaze cu efect de seră decât se crede în prezent, explică AFP.
Cercetătorii estimează, de asemenea, că AMOC (Sistemul de circulaţie Atlantic-Meridional), un sistem de curenţi oceanici care joacă un rol major în reglarea climei, va înceta „în următorii 20-30 de ani”, în principal ca urmare a topirii gheţii.
O astfel de dispariţie ar duce la „probleme majore, mai ales la o creştere a nivelului mării de mai mulţi metri”, semnalează autorii studiului, vorbind despre „un punct fără întoarcere”.
Potrivit previziunilor, temperaturile medii globale ar trebui să rămână egale sau să devină superioare pragului de +1,5 grade Celsius în raport cu cele din perioada preindustrială în anii care vor urma, înainte să atingă pragul de +2 grade Celsius până în 2045.
Oamenii de știință avertizează că depășirea pragului de 1,5 grade Celsius va avea consecințe grave pentru oameni și ecosisteme.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a05f676eb00d82bcb69bf14f615a55bf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_ee5ad432d890e28661a76ee925e6a259.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_a27cfce2f1a8ba4fbc55b9b5f38423dc.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_1b806c34429a720119a895dd4990ddc4.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_7a7596fb2021a89219507f5675467918.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_b68b6bf81fed96cc1fde4da3339a4ab5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_63d9a995938860a7d3cb947df0261046.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_6b4d1868873dd0f47bc4a4b7414665d4.jpg)