Occidentul este gata pentru a treia doză de ser anti-COVID, în vreme ce țările sărace rămân și acum aproape complet nevaccinate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Țările bogate își finalizează planurile pentru administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID, o decizie care va reduce și mai mult rezervele de ser salvator, disponibile pentru statele cu venituri mici. În vreme ce Organizația Mondială a Sănătății pune sub semnul întrebării necesitatea acestui rapel suplimentar, în special în condițiile crizei de vaccinuri din țările sărace, mai mulți oficiali susțin că el este necesar pentru a rezolva problema scăderii imunității, scrie Financial Times.
Cuprins:
Săptămâna trecută, Franța s-a alăturat Statelor Unite și altor cel puțin 20 de țări care au confirmat că vor începe să administreze populației un rapel suplimentar împotriva COVID.
Prin această decizie, Parisul s-a poziționat împotriva recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care a cerut impunerea unui moratoriu asupra celei de-a treia doze, astfel ca vaccinurile rămase să poată ajunge la țările sărace.
Mai mult, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a pus sub semnul întrebării chiar necesitatea rapelului suplimentar, insistând că acesta ar trebui să ajungă doar la oamenii cu sisteme imunitare slăbite.
Diferența dintre statele cu resurse și cele fără acces la vaccinuri este vizibilă.
O analiză a Financial Times a programelor de vaccinare din Israel, Turcia și Chile a arătat că aceste trei țări au administrat deja în jur de 10 milioane de rapeluri suplimentare, adică mai mult decât totalul dozelor administrate în șase state africane.
Nigeria și Etiopia, două dintre cele mai populate țări din Africa, dar și Ciad, alături de Camerun, Republica Democrată Congo și Kenya au vaccinat spre exemplu, în total, 9,37 milioane de oameni cu doze achiziționate sau primite prin programul COVAX.
Iar în total, doar 2% din populația Africii a fost vaccinată complet împotriva COVID, cea mai redusă rată de vaccinare din lume.
Beneficiile dozei 3 sunt „marginale”, în comparație cu vaccinarea țărilor cu zero protecție
Andrew Pollard, director al Oxford Vaccine Group, cel care a creat vaccinul Oxford/AstraZeneca, a admis că graba cu care autoritățile apelează la rapelurile suplimentare vine dintr-o dorință explicabilă de a reduce cât mai mult riscul viitor.
Dar expertul a observat totodată că fără „o dovadă clară” a scăderii protecției în rândul celor vaccinați cu două doze, argumentul rapelului suplimentar nu există deocamdată.
Două studii recente ale Universității Oxford și ale King’s College din Londra au concluzionat că protecția în fața COVID oferită de vaccinurile Pfizer și AstraZeneca scade, ce-i drept, la patru-cinci luni după cea de-a doua doză.
Asta sugerează că infectările persoanelor vaccinate devin mai posibile. Dar niciunul dintre studii nu a observat o scădere a eficacității vaccinurilor în prevenirea spitalizării și a decesului.
„Dacă ne uităm la problemă în termeni simplificați, faptul că dăm acum cuiva o a treia doză înseamnă că lăsăm o altă persoană fără nicio doză”, a explicat Pollard, subliniind că beneficiile rapelului suplimentar sunt „marginale”, în comparație cu vaccinarea țărilor cu „zero protecție”.
„Protejarea populației este datoria oricărui lider”
Nu toată lumea vede lucrurile așa. Un studiu al Ministerului Sănătății din Israel a arătat că odată cu trecerea timpului, vaccinul este mai puțin eficient în prevenirea formelor severe ale COVID.
Studiul a arătat că o persoană de peste 60 de ani care a primit a doua doză de vaccin în martie este de 1,7 ori mai protejată împotriva formelor grave ale bolii decât o persoană care s-a vaccinat în ianuarie.
Peter Hotez, profesor de virusologie la Colegiul Baylor de Medicină din Texas, a afirmat și el că guvernele occidentale au dreptate atunci când dau drumul programelor de administrare a rapelului suplimentar, care se bazează pe argumentul că declinul protecției împotriva infectării este doar începutul.
„Asta ar putea însemna foarte bine că vom avea mai multe spitalizări în viitorul apropiat, iar rapelurile sunt singurul mod prin care putem împiedica acest lucru”, a spus Hotez.
„Protejarea populației este datoria oricărui lider”, a explicat el.
Autoritățile americane sunt gata de a aproba un plan pentru administrarea rapelului suplimentar la opt luni după a doua doză. Mai bine de 100 de milioane de americani vor fi eligibili.
Germania și Franța au stabilit și ele date exacte pentru debutul programului de administrare a celei de-a treia doze.
Israelul este însă cel care a dat startul, începând să administreze rapelul suplimentar încă de luna trecută. Ran Balicer, șeful comisiei guvermamentale de consiliere pe tema COVID, a subliniat că programul este „o măsură de evitare a unei catastrofe”.
„Nu a fost o decizie simplă. A fost nevoie de timp pentru a înțelege că presiunea asupra spitalizărilor în urma internării oamenilor complet vaccinați este suficient de acută încât să justifice măsura”, a spus expertul.
În prezent, mai bine de 70% din cetățenii israelieni de peste 60 de ani și 44% din cei între 50 și 59 de ani au primit rapelul suplimentar.
Balicer a estimat că sute de milioane de doze vor fi administrate în întreaga lume pe măsură ce țările vor încerca să limiteze impactul variantei Delta.
„Normalizarea” deceselor din țările aflate în curs de dezvoltare
Dar John Nkengasong, director al Centrului African pentru Controlul și Prevenția Bolilor, a avertizat că administrarea rapelurilor suplimentare este o „eroare gravă”, în condițiile în care sute de milioane de oameni din întreaga lume rămân nevaccinați.
„Asta oferă oportunitatea pentru apariția noilor variante, care în cele din urmă vor reprezenta o provocare și pentru țările complet vaccinate”, a subliniat el.
Administrarea celei de-a treia doze, a explicat expertul, arată că Occidentul preferă să reducă numărul de cazuri ușoare de infectare de acasă, în loc să încerce să prevină decesele din țările sărace.
„Am normalizat decesele din țările aflate în curs de dezvoltare. Mi-e teamă că Africa va deveni continentul COVID”, a mai spus el.
