România trece la ora de vară cu ploi, furtuni și cod galben de ninsori

Vremea rea face ravagii

Meteorologii au anunțat vânt puternic în cea mai mare parte a țării, iar la munte, mai ales la altitudini mari, vor fi rafale de peste 70 – 80 km/h.

Ploile se vor extinde dinspre sud-vest și vor cuprinde treptat toate regiunile. La munte, la altitudini mai mari de 1.600 m, la început în Carpații Meridionali, apoi și în restul zonelor montane, va ninge, se va depune strat de zăpadă consistent pe alocuri și va fi viscol. 

Până la  sfârșitul intervalului se vor acumula cantități de apă de 20 – 25 l/mp, iar local, de peste 40 – 60 l/mp.

Crește riscul de probleme cardiace

Studiile arată o creștere ușoară a riscului de probleme cardiace în primele zile după schimbarea orei. Presiunea atmosferică scăzută (specifică ploilor și furtunilor) poate accentua această stare de disconfort.

Totodată, pot apărea astenia și meteosensibilitatea. Lipsa soarelui și cerul acoperit de nori pot accentua stările de oboseală și irascibilitate provocate de ora de somn pierdută. Persoanele meteosensibile pot resimți dureri de cap sau de articulații din cauza umidității și a schimbărilor bruște de temperatură.

Cum treci mai ușor peste această schimbare

România va trece la ora de vară 2026 în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Ora 3.00 va deveni ora 4.00, iar efectele se vor resimți imediat, în special asupra somnului și stării de sănătate.

Modificarea orei poate afecta somnul și starea de bine, atrage atenția conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, într-o postare pe Facebook.

„Chiar dacă duminică vom dormi mai puțin cu o oră, abia de luni se vor simți efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid”, scrie medicul.

Medic primar de urgențe, dr. Tudor Ciuhodaru recomandă pentru a trece mai ușor peste schimbare:

• Planificarea activității zilnice.

• Evitarea suprasolicitării prin stimuli nervoși, substanțe psihoactive sau situații conflictuale.

• Petrecerea timpului în aer liber.

• Mișcare, chiar și simplă, sub formă de plimbări.

• Alimentație bogată în fructe și legume.

Medicul atrage atenția că schimbarea orei poate crește riscurile medicale pe termen scurt. Riscul de infarct crește cu 5-10% timp de trei zile după trecere, mai ales la persoanele tinere și active profesional.

Totodată, riscul suicidar poate crește timp de două săptămâni, în special la cei cu depresie sau vulnerabilități psiho-emoționale.

Stresul asupra organismului poate provoca tulburări de ritm cardiac, modificări ale tensiunii arteriale și probleme neuropsihice: insomnie, oboseală, apatie, anxietate sau tulburări de concentrare.

De ce se schimbă ora

Ora de vară a fost introdusă pentru a valorifica mai eficient lumina naturală și pentru a reduce consumul de energie. 

Conceptul a apărut în secolul XVIII, cu propuneri de ajustare a ceasurilor venite de la Benjamin Franklin și ulterior de George Bernard Hudson și William Willett.

România a adoptat oficial ora de vară în 1917, cu întreruperi, și a aplicat-o constant din 1979.  La nivel european, regulile au fost armonizate în 1996, iar trecerea se face în ultima duminică din luna martie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro