Orașul care se scufundă. Raportul cercetătorilor de la Institutul de Fizică a Pământului în care se vorbește despre un pericol iminent la Slănic Prahova: „Lucrurile încă se mișcă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În dimineața de 25 aprilie 2024, locuitorii din orașul prahovean Slănic au semnalat că o parte importantă din strada 23 August, situată în centrul localității, începuse să se deformeze vizibil. Asfaltul era brăzdat de fisuri adânci care ajungeau până la temelia blocurilor din imediata apropiere.
Cuprins:
- Craterul care a înghițit un stâlp și doi copaci
- Doi ani de tăcere
- Caverna subterană, în dezvoltare activă
- Forajul care a provocat o nouă prăbușire
- Umplerea craterului cu pietriș nu este o soluție
- Redăm integral concluzia preliminară a studiului:
- Context și date generale
- De ce este importantă monitorizarea
- Recomandări și pași următori
- „Lucrarea de consolidare a încetinit procesul, dar nu e stabilizat”
- Clădirile, monitorizate
- Scenariul cel mai negru
- Primarul consideră că studiul Geomonitor sunt „presupuneri”
Craterul care a înghițit un stâlp și doi copaci
În scurt timp, un crater cu o adâncime de aproximativ doi metri și o suprafață de peste 60 de metri pătrați a indicat că fenomenul depășea dimensiunea unei simple tasări locale, fiind necesară intervenția imediată a autorităților.
Evoluția fenomenului a devenit și mai evidentă patru zile mai târziu. Pe 29 aprilie, un copac a fost înghițit cu totul de crater. Atunci a fost evident pentru toată lumea că instabilitatea subterană era mult mai extinsă decât se apreciase în primele momente după surpare. Hăul adânc de peste 15 metri avea să înghită și un stâlp de electricitate și încă un copac.
În fața riscului real, autoritățile au instituit un perimetru de siguranță, peste 40 de persoane fiind nevoite să-și părăsească locuințele. În acel an au făcut Paștele la rude și prieteni, fără să aibă certitudinea că se vor mai întoarce prea curând în casele lor.
Gravitatea situației a determinat autoritățile să analizeze inclusiv relocarea unor instituții publice aflate în perimetrul afectat. Printre acestea, sediul Poliției și cel al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), pentru care erau căutate spații alternative de funcționare, în cazul în care evoluția fenomenului ar fi impus evacuarea permanentă a clădirilor.
Doi ani de tăcere
S-a mai vorbit despre cirza de la Slănic până prin vara anului 2024. Prefectura anunța că au fost finalizate lucrările de umplere cu pietriş a cavernei și sfătuia oamenii să nu se mai panicheze în cazul în care ar fi apărut fisuri noi în asfalt, fenomenul fiind declarat „normal”. Treptat, persoanelor evacuate li s-a permis să se întoarcă acasă și li s-a cerut să-și păstreze calmul în fața pereților crăpați și a ușilor din apartamente care refuzau să se mai închidă.
Au fost aproape doi ani de tăcere, întreruptă brusc de raportul preliminar al unui studiu realizat la Slănic de experți din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Institutului Geologic al României, Facultății de Geologie și Geofizică București, în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială. Este un proiect de cercetare încă în derulare, finanțat de Ministerul Educației, obiectivul principal fiind de monitorizare și investigare a situației de la Slănic.
Caverna subterană, în dezvoltare activă
Concluziile, publicate pe site-ul geoedulab.infp.ro, după patru luni de supraveghere a terenului și a clădirilor afectate, nu sunt deloc îmbucurătoare și semnalează „un pericol iminent”.
Cea mai îngrijorătoare concluzie a cercetătorilor privește zona străzii Tudor Vladimirescu, unde investigațiile au identificat o cavernă subterană aflată în dezvoltare activă. Potrivit comunicatului, procesul este alimentat de infiltrarea apelor care dizolvă masivul de sare și antrenează materialele fine din subsol.
„Fenomenul a provocat deja prăbușirea coloanei de tubaj a unui foraj, iar la suprafață s-a format o microdolină care a continuat să se adâncească. În perioada 10 septembrie 2025 - 27 ianuarie 2026 au fost măsurate tasări medii de 7-10 cm, care au afectat locuințele și infrastructura din zonă”, potrivit comunicării consorțiului care monitorizează zona Slănic.
Forajul care a provocat o nouă prăbușire
Forajul unde a fost identificată prăbușirea a fost realizat în contextul investigațiilor geotehnice inițiale din anul 2024, solicitate de primărie și care au stat la baza elaborării inclusiv a soluției de consolidare a terenului.
„Pe strada Tudor Vladimirescu a mai fost identificată, cu ajutorul colegilor care fac investigații în teren, o zonă mai mică, hai să-i spunem cu o prăbușire locală în subteran, dar cu amplitudine ceva mai mică. Atunci o casă din proximitatea zonei respective, din ce știu, a fost inclusiv evacuată. Forajul - pe care noi îl cunoaștem sub denumirea de FP8 - a fost sigilat. Forajul a fost făcut pentru partea de investigații geotehnice inițiale în 2024. Atunci primăria a contractat un studiu geotehnic complet care a inclus și zona asta de foraje geologice, geotehnice, hidrogeologice care au stat la baza elaborării inclusiv a soluției de consolidare a terenului. Sigilarea forajului FP8 a fost demarată tot din cercetările și investigațiile pe care le-am făcut în cadrul proiectului. În subteran colegii mei au investigat și au văzut că lucrurile au o dinamică destul de importantă și se mărește craterul respectiv și atunci am făcut o adresă către primărie în care le-am recomandat să sigileze și, dacă țin bine minte, în mai puțin de o săptămână au și acționat. Acel foraj nu era făcut în cadrul proiectului, ci anterior, dar noi îl monitorizam”, a explicat, pentru Libertatea, Alexandru Țigănescu, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, implicat în studiul Geomonitor de la Slănic.
Umplerea craterului cu pietriș nu este o soluție
Investigațiile realizate prin metode geofizice (georadar, tomografie de rezistivitate electrică), măsurători topografice, LiDAR, analize geochimice și imagini satelitare au arătat că procesul de degradare a terenului este unul activ și afectează mai multe zone ale orașului, nu doar locul unde s-a produs surparea din 2024. În plus, soluția găsită de autorități, respectiv umplerea craterelor sau intervențiile realizate doar după producerea unei surpări nu reprezintă soluții durabile. În opinia cercetătorilor, Slănicul se confruntă cu un proces geodinamic activ, care necesită un sistem permanent de monitorizare la nivelul întregului oraș.
Redăm integral concluzia preliminară a studiului:
Consorțiul Geomonitor raportează instabilități geologice extinse în orașul Slănic și subliniază necesitatea unui sistem de monitorizare permanentă
După aproape un an de investigații multidisciplinare, echipa de cercetători Geomonitor concluzionează că evenimentul recent de sufoziune de pe Strada 23 August nu este un incident izolat, ci reprezintă manifestarea unei vulnerabilități mult mai profunde și extinse care caracterizează o mare parte din sistemul Slănic.
Cele mai recente date ale proiectului confirmă că așezarea este construită pe un sistem geologic fragil și complex, definit de interacțiunea dintre un masiv subteran de sare și circuitele active ale apelor de suprafață și subterane.
Investigațiile geofizice, geochimice și de teledetecție efectuate până în prezent s-au concentrat pe zona centrală a orașului și pe zona Baia Baciului. Extinderea acestora la scară regională poate identifica eventuale tendințe de instabilitate generalizate și continue la nivelul întregului oraș.
De asemenea, a fost identificată o zonă activă de instabilitate pe strada Tudor Vladimirescu. Investigațiile complexe, care au inclus inspecții video subterane (CCTV), măsurători geofizice (GPR, ERT), topografice, studiu cu trasori fluorescenți și scanări aeriene LiDAR, au scos în evidență dezvoltarea rapidă a unui gol subteran (cavernă) care este activ și poate fi o sursă de pericol iminent.
Context și date generale
Orașul Slănic se află într-o zonă particulară din punct de vedere geologic, caracterizată de prezența unui masiv de sare aflat aproape de suprafață. Aceste condiții naturale, combinate cu efectele exploatărilor miniere (vechi și noi) și de circulația apelor subterane, au determinat în timp modificări ale terenului (tasări, subsidență, prăbușiri).
Exemplu de zonă în care sarea aflorează la suprafață. Sursă: INFP.
Evenimentul declanșator care a subliniat necesitatea urgentă a unei abordări științifice a fost prăbușirea bruscă a terenului (fenomen de sufoziune) pe strada 23 August, produsă la data de 25 aprilie 2024. Ca răspuns la această criză, a fost inițiat proiectul GEOMONITOR, proiect care urmărește, cu abordări moderne multi-metodă, monitorizarea fenomenelor naturale și antropice declanșatoare de riscuri societale.
Cel mai important proces generator de instabilitate este dizolvarea sării de către apa subterană. Monitorizarea hidrologică și hidrogeologică, prin măsurători ale nivelului, debitului și salinității apei din fântâni, foraje și pârâul Slănic, este absolut necesară pentru a obține date legate de agresivitatea apei față de masivul de sare, ceea ce în timp poate duce la instabilități și prăbușiri.
De ce este importantă monitorizarea
Sursă: INFP.
De cele mai multe ori, fenomenul de instabilitate a terenului nu apare brusc. Datele satelitare analizate arată că zona afectată de prăbușirea din 2024 prezenta semne timpurii încă din 2022. Acest lucru demonstrează că astfel de procese pot fi detectate din timp, dacă există un sistem de monitorizare adecvat.
Tehnologiile geofizice precum tomografia de rezistivitate electrică, seismometria, georadarul, sau scanările aeriene permit o „radiografiere” detaliată a subsolului, fără intervenții invazive. Ele ajută la identificarea zonelor vulnerabile (precum cavernele active) și la prevenirea unor situații critice.
Acolo unde aceste metode indică prezența unor posibile fenomene de instabilitate trebuie recurs la metode de observație directă precum forajele cu probare și inspecție video.
Exemplu foraj din zona studiată. Sursă: INFP.
Situația din strada Tudor Vladimirescu
Zona forajului de pe strada Tudor Vladimirescu a necesitat atenție imediată. Investigațiile au demonstrat formarea rapidă a unei caverne și a unui sistem activ, posibil alimentat de infiltrarea apelor freatice care dizolvă masivul de sare din profunzime și/sau spală particulele fine din subteran.
Dinamica agresivă a acestui proces a condus deja la dislocarea și prăbușirea coloanei de tubaj a unui foraj din vecinătatea zonei carosabile. La suprafață, fenomenul s-a manifestat printr-o microdolină în continuă scufundare, cu tasări medii de 7-10 cm (în perioada 10 septembrie 2025 - 27 ianuarie 2026), care au afectat vizibil locuința și infrastructura din proximitate.
Consorțiul a recomandat sigilarea forajului în regim de maximă urgență, o măsură preventivă critică pentru a bloca fluxul de apă și a limita riscul unui colaps major la suprafață. De asemenea, vom continua cu măsurători concentrate pe această arie pentru a încerca să caracterizăm zona de pericol. La momentul acestui comunicat, sunt puse în aplicare la nivelul autorităților locale acești pași.
Recomandări și pași următori
Concluzia curentă a proiectului GEOMONITOR este că abordările reactive, concentrate pe astuparea izolată a unor prăbușiri (sinkholes), sunt insuficiente pe termen lung. Instabilitatea din Slănic este un fenomen geodinamic interconectat și activ la scară regională.
Specialiștii GEOMONITOR recomandă trecerea de la intervenții punctuale, realizate doar atunci când apare o problemă, la un sistem permanent de monitorizare la scara întregului oraș. Un astfel de sistem ar permite:
– detectarea timpurie a modificărilor din subsol;
– emiterea de avertizări înainte ca un fenomen să devină periculos;
– planificarea corectă a lucrărilor de consolidare a terenului, gestionare a apelor etc.
„Lucrarea de consolidare a încetinit procesul, dar nu e stabilizat”
Cercetătorul Alexandru Țigănescu s-a ocupat, în cadrul proiectului Geomonitor, de monitorizarea terenului și a clădirilor. Concluziile, după patru luni de la demararea studiului, sunt îngrijorătoare. Consolidarea terenului din jurul clădirilor afectate nu a stopat fenomenul, „lucrurile încă se mișcă acolo”, susține Țigănescu.
„Din măsurătorile pe care le-am făcut și din datele senzorilor pe care i-am pus, într-adevăr lucrurile încă sunt într-o dinamică acolo, lucrurile încă se mișcă. Există zone care sunt mai stabile, dar există și zone în care deplasările continuă. Caverna efectiv a fost astupată, într-adevăr. Zona aceea a fost umplută cu material pentru a fi adusă la nivelul terenului, iar în jurul blocurilor s-au făcut și niște lucrări de consolidare a terenurilor. Practic niște coloane de amestec de ciment care au fost injectate până la 30 de metri, cu presiune mare, ulterior s-au întărit și au făcut așa, ca un zid de sprijin în pământ astfel încât să limiteze deplasarea clădirilor. Ulterior, cu echipamentele pe care le-am adus am monitorizat din nou înclinarea sau ratele de înclinare ale clădirilor din zonă. Am observat că într-adevăr, lucrarea de consolidare a încetinit foarte mult procesul, dar nu e stabilizat sută la sută. Cu o rată foarte mică, lucrurile încă sunt dinamice acolo în zonă, încă se mișcă”, a explicat, pentru Libertatea, cercetătorul Alexandru Țigănescu.
Clădirile, monitorizate
Acesta a precizat că senzorii de monitorizare au fost amplasați în puncte-cheie, atât în centrul orașului, unde a avut loc prima surpare a terenului. Aici sunt supravegheate sediului poliției, blocul nr.13, clădirea unde se află sediul ANAF, liceul și casa de cultură, dar și construcții aflate la ieșire din Slănic, la Baia Verde și la puțul de aerare al minei de sare.
„Monitorizarea aceasta este împărțită în două categorii din punctul de vedere al obiectivelor monitorizate, odată terenul, dar și câteva clădiri de importanță pe care le-am echipat cu antene GNSS, cu senzori de înclinare și cu senzori de accelerație. Am zis să acoperim și niște clădiri care sunt mai departe de zona afectată să vedem dacă într-adevăr toată zona suferă niște procese de deplasare a pământului, de prăbușiri locale sau dacă este doar o zonă concentrată fix la prăbușirea inițială, bineînțeles cu o influență de câteva zeci poate chiar sute de metri. Nu există la momentul acesta, din datele pe care le avem acum, vreun eveniment foarte important sau vreo deviație foarte mare de la trendul pe care l-am văzut până acum. Lucrurile sunt într-o dinamică, dar sunt într-o dinamică stabilă. Dacă vedem că la un moment dat rata de înclinare a clădirilor, rata de deplasare a lor începe să devieze de la trendul normal pe care îl cunoaștem, atunci cu siguranță vom alerta și autoritățile. În mod normal o clădire ar trebui să fie stabilă să nu vedem niciun fel de înclinare. Faptul că ele încă se înclină ne spune că, deși lucrarea de consolidare și-a făcut treaba, probabil că fenomenul este mult mai complex și controlat de factori care nu sunt înțeleși sută la sută. Nu este stopat sută la sută procesul, de aceasta și monitorizăm clădirile”, susține Alexandru Țigănescu.
Scenariul cel mai negru
Cercetătorul a subliniat că fenomenul de înclinare a clădirilor nu este perceptibil cu ochiul liber, însă, pe parcursul câtorva luni, pot fi observate tendințe evolutive. În intervale de două până la șase luni, acestea se pot traduce prin deplasări de ordinul câtorva centimetri între partea superioară raportat de partea inferioară a clădirii.
Întrebat care ar fi scenariul cel mai negru în criza de la Slănic, Alexandru Țigănescu este de părere că un cutremur de suprafață ar putea produce pagube serioase în oraș.
„Există posibilitatea unui seism din zona Vrancea care să afecteze Slănicul. Asta este una dintre temerile mele personale, că e posibil ca un cutremur mai puternic să producă pagube și mai mari. Dar același raționament se aplică și pentru clădirile cu bulină roșie din București. Nu e ca și când toate clădirile din țară sunt rezolvate și a rămas doar cea de la Slănic în pericol”, a concuzionat acesta.
Alexandru Țigănescu a explicat că la acest moment al studiului nu se pot trage concluzii clare cu privire la cauza care a generat prăbușirea terenului din centrul Slănicului. „Noi încercăm să dăm informații de care suntem siguri sau valorile mari punctuale pe care le-am văzut, dar tot, tot ecosistemul să-l explicăm și să știm exact ce s-a întâmplat, lucrurile astea mai durează”.
Primarul consideră că studiul Geomonitor sunt „presupuneri”
Deși orașul pe care îl păstorește de la începutul anilor 2000 se scufundă vizibil, primarul Costea Daneluș nu este convins că informațiile din raportul echipei de cercetători sunt concludente și le consideră „presupuneri”. Mai mult edilul apreciază că „momentan nu mai sunt probleme”.
„A fost pericol iminent. Cred că v-a informat greșit cine v-a informat pe dumneavoastră. Momentan nimeni nu știe ce se întâmplă. Vă dați seama, tot ce înseamnă ape pluviale... nu poate nimeni să stăpânească ce se întâmplă la 60, 70 de metri. Momentan noi am rezolvat problema, dar nu știm ce se întâmplă pe viitor. Nimeni nu știe. E posibil să se întâmple oriunde. Dar deocamdată nu mai sunt probleme. Există monitorizare din momentul surpării și monitorizăm toate zonele”, a declarat, pentru Libertatea, primarul orașului Slănic.
Întrebat dacă a fost identificată o soluție pentru prăbușirea lentă a unei importante părți din oraș, edilul a precizat: „Nu dăm noi soluții, dau cei de la ICR de la Fizica Pământului, vă dați seama că nu noi. Așteptăm tot ce ei ne dau și noi exact ce ne spun ei, aia facem. Nu avem noi soluție, vă dați seama, că nu suntem noi în domeniu. Nu știu unde ați văzut dumneavoastră raportul. Eu nu l-am văzut. Deocamdată nu ne-a prezentat nimic. Alea sunt niște presupuneri”.
