Pacienții români vor avea în sfârșit dreptul la un final demn: anunțul Colegiului Medicilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România se apropie de un moment istoric în domeniul sănătății. Pentru prima dată, se lucrează la o lege care reglementează îngrijirea pacientului la sfârșitul vieții („end of life care”), un pas esențial spre respectarea demnității pacienților aflați în faze terminale. Anunțul a fost făcut de prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, într-un interviu acordat News.
Cuprins:
Lipsa unei legislații clare vulnerabilizează sistemul medical
„Colegiul Medicilor din România susţine acest proiect, un proiect care este în premieră (...) şi existenţa unei legislaţii cu privire la ceea ce înseamnă îngrijirea pacientului aflat deasupra resurselor terapeutice”, a spus dr. Cătălina Poiană.
Prof. dr. Poiană subliniază că România nu are în prezent nicio reglementare corespunzătoare privind paliația și nici proceduri clare atunci când nu mai există soluții terapeutice pentru un pacient: „În acest moment în România există anumite proceduri, însă sunt învechite şi incomplete”.
Proiectul de lege a fost realizat împreună cu Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI), în special cu profesorul Șerban Bubenek, dar și cu reprezentanți ai Avocatului Poporului și ai Colegiului Medicilor.
„Este nevoie de o reglementare foarte clară, cu respectarea, bineînţeles, a tuturor principiilor legalităţii, inclusiv a principiilor eticii medicale”, a subliniat dr. Cătălina Poiană.
Consultare pe scară largă: societate civilă, culte, pacienți și presă
„Trebuie să aducem în faţa decidenţilor un proiect care să aibă această largă reprezentare şi să aibă la bază aceste discuţii cu întreaga societate şi cu toate segmentele pe care le menţionam, pentru că este un proiect de care avem nevoie”, a mai adăugat medicul.
După finalizarea proiectului, estimată pentru următoarele săptămâni, va urma o amplă consultare publică.
„Ulterior ne propunem să avem o amplă discuţie asupra acestui proiect, discuţie în care să implicăm societatea civilă, reprezentanţii cultelor, ai asociaţiilor de pacienţi, jurişti şi, bineînţeles, media”, a precizat președinta Colegiului Medicilor din România.
Modele internaționale, adaptate la realitățile românești
Proiectul ia în calcul modele internaționale de îngrijire paliativă, dar ele vor fi adaptate legislației și specificului din România.
„Au fost mai multe modele care au fost luate în discuţie (...) dar bineînţeles că din aceste modele trebuie nuanţate o serie întreagă de reglementări. (..) Orice reglementare, inclusiv pe acest subiect, trebuie adaptată realităţilor şi necesităţilor care există la ora actuală în România”, a spus președinta CMR.
Asta pentru că „realitatea la ora actuală ne arată că sunt multe vulnerabilităţi, dar elementul de bază este că nu avem această legislaţie”, subliniază medicul.
Legea 95, legislația profesiei medicale și malpraxisul - toate trebuie revizuite
Prof. dr. Cătălina Poiană afirmă că această inițiativă este doar o parte dintr-un efort mai amplu de modernizare a legislației în sănătate, într-un sistem reglementat de o lege învechită.
„Legea 95 nu mai corespunde nevoilor şi realităţilor sistemului de sănătate din anul 2025”.
Totodată, președinta Colegiului Medicilor atrage atenția asupra legii malpraxisului, care „...în forma în care există la ora actuală nu răspunde nici aşteptărilor pacientului, nici ale medicului, nici nu este utilă pentru sistemul de sănătate. La ora actuală, este doar în favoarea asigurătorilor”.
„La ora actuală, este doar în favoarea asigurătorilor”.
De ce contează acest proiect?
„Procesele decizionale în această categorie de pacienţi sunt extrem de grele, complexe, atât pentru medici, cât şi pentru familie”, a explicat președinta Colegiului Medicilor din România.
Acest demers reprezintă o recunoaștere oficială a dreptului pacienților români la un final de viață demn, alături de familiile lor și de profesioniști pregătiți să le ofere sprijin, empatie și îngrijire adecvată.
„Sunt procese decizionale cu mare încărcătură emoţională şi sunt nişte procese pentru care trebuie să existe o reglementare foarte clară, cu respectarea, bineînţeles, a tuturor principiilor legalităţii, inclusiv a principiilor eticii medicale”, a evidențiat preşedintele CMR.
