Palestinian stabilit în România, suspectat de SRI că ar putea acționa în favoarea grupării teroriste Hamas. De ce a respins Curtea de Apel cererea de expulzare 

La începutul lunii septembrie 2025, Curtea de Apel București a respins cererea, iar dosarul a mers la Înalta Curte de Casație și Justiție, care trebuie să pronunțe sentința definitivă în acest caz. 

Absolvent al unei facultăți din Timișoara și căsătorit cu o româncă

A venit în România în 1984, a absolvit Facultatea de Construcții din Timișoara, a înființat o firmă de construcții și a locuit în ultimii ani în București, iar în perioada 2011-2023 a fost căsătorit cu o româncă, având un drept de ședere de lungă durată în România. Aceasta este, pe scurt, povestea lui M.Z., intrat în atenția SRI ca o amenințare la siguranța națională. 

Din cauza unor „suspiciuni rezonabile” care arată că palestinianul „intenționează să desfășoare activități subversive în favoarea grupării teroriste Hamas”, SRI a propus la finalul lunii iulie 2025 Parchetului Curții de Apel București sesizarea instanței pentru ca bărbatul să fie declarat indezirabil, măsură care implică și expulzarea, pe o perioadă de 10 ani, pentru rațiuni de securitate națională.

Motivele invocate în cererea de expulzare

Din datele furnizate de SRI Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București reiese că palestinianul stabilit în România „este adept al ideologiei radicale promovate de organizația teroristă Hamas, acesta accesând, stocând și diseminând materiale de propagandă teroristă (…) cu o puternică încărcătură violentă (atentate, luptători înarmați, scene de luptă) precum și însemne ale organizației teroriste”.

Potrivit acelorași date, activitățile palestinianului generează riscul ca (auto)radicalizarea să ajungă „până la eventuala trecere într-o etapă acţională, în sensul comiterii unor acte de terorism”. Alte riscuri ar fi „transformarea în punct de legătură pentru grupările teroriste palestiniene și implicit atragerea atenției asupra României, din partea unor entități teroriste” sau „creșterea numărului de adepți ai organizației teroriste, inclusiv rezidenți pe teritoriul național”. 

„Curtea constată absența totală a oricăror probe”

Curtea de Apel București a respins cererea de declarare a palestinianului ca indezirabil, arătând că, deși SRI a reținut trei ipoteze ce ar justifica măsura, „în concluziile orale formulate de reprezentantul Ministerului Public în şedinţa de judecată din data de 29.08.2025, acesta şi-a rezumat susţinerile şi a făcut vorbire numai de cea din urmă ipoteză ca fiind îndeplinită în persoana pârâtului, anume aceea că ar exista indicii temeinice din care ar rezulta suspiciunea rezonabilă că intenţionează să desfăşoare activităţi subversive în favoarea organizaţiei teroriste”.

Instanța a constatat astfel „absenţa totală a oricăror probe ce ar putea susţine teza desfăşurării de către pârât, atât în trecut cât şi în prezent, a unor acţiuni în favoarea organizaţiei teroriste amintite, lipsind faptele concrete atribuite pârâtului în sensul unor astfel de activităţi (…)”. 

„Afirmaţiile privind riscul (auto)radicalizării rămân într-o zonă abstractă”

În motivarea sa, Curtea de Apel București arată că în lipsa probelor de natură să indice acțiuni concrete care pun în pericol siguranța națională, nu îi rămâne decât să verifice „existenţa indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că (n.r. – palestinianul) intenţionează să desfăşoare activităţi subversive în favoarea organizaţiei teroriste Hamas”.

„Curtea apreciază că împrejurările ce reies din probele aflate la departamentul de «documente clasificate» al instanţei nu au natura şi consistenţa unor elemente convingătoare, în sensul invocat prin sesizare, de natură a justifica o ingerinţă maximă atât a exerciţiului dreptului de şedere pe teritoriul României, cât şi al respectării vieţii private a pârâtului în concurs cu interesul public al protecţiei securităţii naţionale”, se arată în decizia Curții de Apel București, care nu este definitivă. 

Judecătorul mai scoate în evidență că ameninţările la adresa securităţii naţionale invocate de SRI prin accelerarea (auto)radicalizării unor legături ale bărbatului sau creșterea numărului de adepți ai Hamas „sunt greu de justificat în condiţiile în care nu a fost făcută nicio dovadă a legăturilor sau interacţiunilor sociale în care pârâtul ar fi implicat, ori în concret a unor legături cu posibili membri ai organizaţiei teroriste, sau a pregătirii/sprijinirii în orice mod a unor acte de terorism”. 

De asemenea, Curtea de Apel București a mai reținut că „nici nu au fost identificate mijloace prin intermediul cărora să dezvolte sprijinul acordat organizaţiei teroriste menţionate”. 

„În acelaşi timp, în ceea ce priveşte afirmaţiile privind riscul (auto)radicalizării ţintei până la eventuala trecere într-o etapă acţională, în sensul comiterii unor acte de terorism pe teritoriul României, Curtea constată că acestea rămân într-o zonă abstractă, fără acoperire în planul dovezilor impus a fi fost făcute”, a mai subliniat judecătorul. 

„Fără a devoala conţinutul documentelor clasificate observate”, instanța a mai scos în evidență că o mare parte a afirmațiilor care i se impută palestinianului „reprezintă simple imagini ale unei situaţii de fapt, însoţite de deducţii/explicaţii teoretice ale SRI în raport cu acestea, fără a putea fi identificată sursa provenienţei lor şi în consecinţă fără a putea fi atribuite în mod cert pârâtului”. 

„De asemenea, Curtea constată că pârâtul însuşi a depus la dosarul cauzei postări de pe reţeaua de socializare Facebook folosită din care se pot deduce forme de manifestare a libertăţii de gândire, de conştiinţă şi eventual «credinţe religioase» şi de asemenea o îmbrăţişare a cauzei poporului din care pârâtul îşi are sorgintea”, se mai arată în decizia Curții de Apel București, care nu este definitivă. 

Dreptul de ședere, prelungit în timp ce SRI cerea expulzarea

De asemenea, „fără a nega gradul de violenţă crescut a conţinutului unora dintre probele administrate”, judecătorul a considerat că acuzațiile aduse palestinianului „nu evidenţiază riscuri concrete, directe, grave şi actuale la adresa securităţii naţionale, care să justifice o astfel de măsură, aceea de a fi declarat indezirabil pe teritoriul statului român timp de 10 ani”. 

Curtea de Apel a punctat că procurorii au oricând dreptul de a formula o nouă sesizare, „în măsura în care comportamentul viitor al pârâtului oferă suficiente dovezi privind ameninţarea reală la adresa unui interes fundamental al statului român”.

Judecătorul Curții de Apel București care a analizat cazul palestinianului a mai observat că în timp ce SRI și Parchetul Curții de Apel București cereau ca palestinianul stabilit în România să fie declarat indezirabil, chiar după ce dosarul a fost înregistrat la instanță, Inspectoratul General pentru Imigrări i-a prelungit bărbatului dreptul de ședere în România. 

„Suplimentar, Curtea constată şi o inconsecvenţă a autorităţilor naţionale în privinţa aprecierii pericolului actual pe care pârâtul îl prezintă pentru securitatea naţională, în condiţiile în care acestuia i-a fost emis la data de 10.08.2025, ulterior declanşării prezentului litigiu, un permis de şedere pe lungă durată, deşi art.77 alin.2 lit.b din OUG nr.194/2002 prevede posibilitatea de a revoca dreptul de şedere pe termen lung atunci când rezidentul permanent prezintă pericol pentru securitatea naţională”, se mai arată în decizia Curții de Apel București. 

Hotărârea Curții de Apel nu este definitivă, fiind atacată cu recurs, care se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție. Primul termen din recurs este programat 25 septembrie 2025. 

Foto Ilustrativ: Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro