Parlamentarii români nu sunt mai protejați de legislație pentru urmărire penală, reținere și arestare decât în alte state ale Uniunii Europene
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O analiză riguroasă a unui think tank arată că România este mai degrabă în jumătatea mai aspră a UE când e vorba de imunitatea propriilor politicieni în fața justiției
Cuprins:
- În Danemarca, Portugalia și Bulgaria, o anchetă penală asupra unui parlamentar ales încetează pe timpul mandatului și se reia după.
- În Germania, orice acțiune penală, urmărire, arestare a unui deputat se suspendă la cererea Bundestagului.
Imunitatea limitată a politicienilor nu este o afacere românească. De pildă, în 102 țări, inclusiv în România, Parlamentul aprobă arestarea unui ales se arată într-un studiu Open Politics, un ONG din București.
Discuția despre imunitate a apărut din nou după ce secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins recent cererea de emitere a unui aviz în vederea unei solicitări de arestare preventivă a fostului şef al DNA Ploieşti Lucian Onea şi a fostului procuror Mircea Negulescu - “Portocală”, în dosarul în care sunt cercetați.
Protecție pentru opinia politică
Imunitatea pentru declarațiile politice este firească în orice țară democratică și este un drept european, prevăzut și în jurisprudența CEDO. Dar și anumite avize pentru urmărirea penală sunt utile, arată legislația a peste jumătate din țările lumii. Ea vine de la începuturile democrației liberale, când Puterea își putea asigura o majoritate arestând abuziv adversarii politici.
Așa s-a constituit o imunitate a parlamentarilor, evident nu totală. În ciuda opiniei adânc înrădăcinate, România nu e mai protectoare cu proprii conducători decât alte țări din UE. Dimpotrivă.
"Inviolabilitatea" parlamentarilor, care privește posibile fapte penale săvârșite de aceștia, oferă o protecție mai redusă - Camera Deputaților și Senatul încuviințează doar reținerea și arestarea, în timp ce pentru urmărire penală și trimitere în judecată nu e necesar avizul Parlamentului.
În ultimii ani, când la Parlament au ajuns zeci de cereri de la procurori de avizare a reținerii sau arestării unor parlamentari, iar multe dintre ele au fost respinse de colegii senatorilor și deputaților vizați, s-a pus problema dacă nu cumva parlamentarii se protejează între ei. Ca exemple ar fi cererile procurorilor pentru fostul senator Dan Șova și foștii deputați Sebastian Ghiță, Mădălin Voicu și Nicolae Păun.
Cu prevederile de acum din Constituție, sunt parlamentarii români mai protejați prin imunitate decât parlamentarii altor state democratice ale lumii?
Imunitatea parlamentară în lume
Potrivit unei analize făcute de think tank-ul Open Politics, din 162 de țări care au în Constituție prevederi privind imunitatea, în România și în 131 de state declarațiile din Parlament sunt protejate prin imunitate. Imunitatea pentru voturile din Parlament este prevăzută în Constituția a 106 state.
În 102 țări, inclusiv în România, Parlamentul trebuie să aprobe arestarea unui parlamentar.
Dintre acestea, în 92 de state se face o excepție pentru cazurile de flagrant delict.
În 82 de țări, Parlamentul trebuie să aprobe nu doar arestarea, ci și punerea sub urmărire penală a unui membru. În România, urmărirea penală a parlamentarilor poate fi începută fără aviz.
Imunitatea parlamentară în statele UE
În 24 de state UE, este necesar acordul Parlamentului sau al Curții Supreme (Cipru) pentru reținere sau arestare.
În 19 din cele 28 state membre ale Uniunii Europene, imunitatea se aplică și la urmărirea penală, lucru care nu este valabil în România.
În mai toate statele membre UE, imunitate privind arestarea, reținerea sau chiar urmărirea penală nu se mai aplică dacă parlamentarul este prins în flagrant delict.
Câteva exemple:
- În Slovacia, un parlamentar nu poate fi reținut sau arestat înainte de începerea procesului.
- În Finlanda, aceeași regulă e valabilă doar dacă parlamentarul e suspect de o infracțiune care poate fi pedepsită cu minimum 6 luni de închisoare.
- În Danemarca, Bulgaria și Portugalia, o procedură penală începută înainte ca parlamentarul să-și înceapă mandatul se suspendă pe perioada acestuia. În Polonia, acest lucru se întâmplă doar dacă parlamentul o cere.
- În Franța, parlamentarii nu pot fi reținuți, arestați sau încarcerați decât cu autorizația Biroului adunării din care fac parte, cu excepția cazurilor de crimă, flagrant delict sau dacă au fost condamnați definitiv.
- În Germania, deputații nu pot fi urmăriți judiciar sau disciplinar pentru votul sau declarația din Bundestag (Parlamentul federal unicameral al Germaniei) sau din comisiile acestuia ori să fie trași la răspundere în alt mod în afara Bundestagului, cu excepția cazurilor de injurii și defăimare. Deputații nu pot fi trași la răspundere sau arestați decât cu încuviințarea Bundestagului. Excepție fac cazurile de flagrant, când pot fi arestați imediat sau în ziua următoare comiterii faptei. Orice acțiune penală, urmărire, arestare a unui deputat se suspendă la cererea Bundestagului.
Procedura de ridicare a imunității
În majoritatea statelor UE, imunitatea se ridică prin votul camerei din care face parte parlamentarul. De regulă, e necesară o majoritate simplă. Doar în unele state, precum Polonia și Ungaria, este nevoie de o majoritate de 2/3, iar în Suedia, de o majoritate de 5/7.
Votul secret, așa cum este în România, există numai în câteva țări, precum Grecia, Italia, Portugalia și Spania.
Inviolabilitatea parlamentară variază de la o țară la alta
În Marea Britanie, inviolabilitatea se aplică numai sub aspect civil. Sub aspect penal, parlamentarul nu beneficiază de nicio protecție și este tratat egal cu ceilalți cetățeni.
În Irlanda, inviolabilitatea oferă o protecție limitată: parlamentarul nu poate fi arestat în timpul unei sesiuni parlamentare sau în drumul spre sau de la locul sesiunii.
Durata imunității parlamentare
În Germania, Belgia, Spania, Ungaria, Italia și Portugalia, imunitatea în fața măsurilor de reținere sau arestare se aplică și pentru fapte comise înaintea alegerii parlamentarului.
În Franța, Polonia și Elveția, Parlamentul poate, din oficiu sau la cererea părții interesate, să solicite suspendarea procedurilor penale sau ridicarea măsurilor de constrângere pe perioada mandatului parlamentar.
Imunitatea în Parlamentul Uniunii Europene
Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Comunităților Europene prevede că, pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acestuia beneficiază:
- pe teritoriul național de imunități recunoscute de membrii parlamentului din țara lor;
- pe teritoriul oricărui stat membru, de scutirea de toate măsurile de reținere și de urmărire judiciară;
- imunitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict.
România a introdus imunitatea parlamentară prin Constituția din 1991. Legea fundamentală spune că deputații și senatorii au imunitate doar pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
Asta înseamnă că un parlamentar în timpul mandatului poate fi urmărit penal și trimis în judecată dacă a comis o faptă penală. Procurorii nu au nevoie de aviz pentru asta de la Senat sau de la Camera Deputaților.
Dacă procurorii vor însă să percheziționeze locuința unui parlamentar, să îl rețină sau să ceară arestarea acestuia au nevoie de aviz de la Senat sau de la Camera Deputaților.
Autorii Constituției din 1991 au prevăzut însă și o situație specială în care parlamentarii pot fi reținuți și percheziționați de procurori - când sunt prinși în flagrant. Dar ei sunt imediat eliberați dacă decid ai lor colegi lor că nu există motiv de reținere.
