Mergi direct la conținut »
Peste 36.000 de fapte de violență în familie într-un an. La Spitalul Universitar de Urgență București a fost deschis un centru pentru victimele violenței domestice
Politică Libertatea > Ştiri > Politică > Peste 36.000 de fapte de violență în familie într-un an. La Spitalul Universitar de Urgență București a fost deschis un centru pentru victimele violenței domestice

Peste 36.000 de fapte de violență în familie într-un an. La Spitalul Universitar de Urgență București a fost deschis un centru pentru victimele violenței domestice

36.245 de fapte de violență în familie au fost sesizate la Poliție într-un an. Printre ele, violul, agresiunile sexuale, vătămarea corporală, incestul, chiar și omorul.

De Cristina Radu,

  • Doar 4% dintre faptele de violență au ajuns în instanță, 1.491 de agresori au fost inculpați și trimiși în judecată.
  • 26% dintre omoruri au avut loc în familie.
  • 862 de persoane au fost violate, 181 în familie. Cele mai multe victime au fost femei și copii.
  • Fără plângerea prealabilă, polițiștii nu pot deschide dosar penal.

Acestea sunt cifrele seci ale cazurilor de violență domestică și viol sesizate la Poliție în 2017. Dincolo de ele se află oameni, femei, copii, dar mai ales, strigăte de ajutor.

De multe ori, însă, aceste strigăte fie nu sunt auzite, fie sunt amuțite de teamă sau de neîncrederea în autorități. Sau de prea multe drumuri și proceduri.

 

Conform unor date de la Poliția Română, dacă în 2017, numărul de fapte sesizate a fost de 36.245, anul acesta au ajuns, în 10 luni, la 32.696.

Așa arată situația statistic. În realitate, numărul cazurilor poate fi mult mai mare, dar multe victime aleg să tacă. Din teama de a se expune, pentru că le este frică de agresor sau pentru că nu mai văd o soluție în ajutorul pe care l-ar putea primi de la autorități.

Multe cazuri de viol se pierd între spital și Institutul Național de Medicină Legală, unde sunt prelevate probele biologice, fără de care agresorul nu poate fi tras la răspundere.

Centrul de la Spitalul Universitar care vrea să plimbe hârtiile, nu victimele violenței în familie

Un alt motiv pentru care victimele violenței domestice renunță să facă sesizare este legat de proceduri și de drumurile pe care trebuie să le facă la poliție și la alte autorități.

Centrul de Criză pentru Situațiile de Viol, funcțional de ieri la Spitalul Universitar de Urgență București, își propune să „plimbe hârtiile, nu victimele”.

Concret, femeia poate merge direct la Unitatea de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Universitar. Aici, medicul specialist anunță poliția, respectiv Secția 17 Poliție, care este cea mai apropiată, polițiștii emit ordonanța pentru prelevare de probe și pentru examinarea medico-legală, în baza căreia vor fi recoltate probe biologice cu ajutorul unui kit disponibil la nivelul Spitalului Universitar, special pentru aceste cazuri, probele fiind trimise mai departe la INML.

Femeile vor primi, pe lângă îngrijirile medicale, și consiliere psihologică și protecție, fiind duse imediat la un centru specializat din subordinea primăriei.

70% din cazurile de viol în familie nu sunt pedepsite pentru că victimele nu depun plângere

În cazurile în care agresorul este din familie, fie că vorbim de soț, concubin sau altă rudă, femeia nici măcar nu mai depune plângere împotriva lui.

Dovadă stau acele 70% din cazurile de viol care nu se finalizează cu plângere prealabilă, conform Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.

Fără plângerea prealabilă, polițiștii nu pot deschide dosar penal.

Mai mult de jumătate dintre români consideră violul justificat în anumite condiții

Un studiu al UE privind violența de gen, realizat în 2016, arată că 55% dintre români consideră violul justificat în anumite condiții. Principalele situații în care violul este considerat justificat sunt legate de faptul că victima a consumat alcool sau droguri (30%), poartă haine provocatoare (25%), nu refuză în mod clar sau nu se împotrivește fizic (22%).

Acest procent plasează, din păcate, România pe primul loc în Europa, urmată de Ungaria (47%) și Bulgaria (43%).

Asta deși Codul Penal spune clar că violul este „raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârșit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința sau profitând de această stare”.

Ordinul de protecție a victimelor violenței în familie

De la începutul anului, prin modificări aduse Legii violenței în familie, a fost introdus ordinul de protecție provizoriu.

Datele autorităților arată că una din patru femei din România a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său. 90% dintre victimele care cer ordin de protecție sunt femei.

La începutul anului, Guvernul a adoptat mai multe modificări la Legea violenței în familie, fiind introdusă posibilitatea polițiștilor de a lua măsuri speciale, mai rapide, prin emiterea unui ordin de protecție provizoriu, astfel încât victimele violenţei domestice să fie protejate în timp cât mai scurt.

Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publică, săptămâna trecută, un proiect de Ordin de ministru prin care este stabilit modul de gestionare a cazurilor de violență domestică de către polițiști, prin instituirea de ordine de protecţie provizorii pentru o perioadă de cinci zile în cazul în care sesizează sau li se aduc la cunoştinţă fapte de violenţă domestică. Aici intră și violul în familie.

Ordinul de protecție se eliberează în baza unui formular care evaluează riscul asupra vieții sau libertății unei victime a violenței domestice.

Formularul conține întrebări precum: „Agresorul/agresoarea a încercat vreodată să vă ucidă?”, „În urma acestui incident aţi suferit leziuni?”, „Agresorul/agresoarea are probleme cu consumul de alcool?”.

Clasificarea riscului asupra victimei are două variante: risc iminent sau fără risc iminent. Ordinul este emis doar dacă din formular rezultă că există un risc iminent.

Poliţiştii pot interveni în astfel de cazuri dacă sunt sesizați, de exemplu, de persoane care au participat într-un fel sau altul într-un eveniment cu violenţă sau dacă sunt sesizați de martori. Pot interveni, însă, şi dacă se autosesizează.


CITEȘTE ȘI:

Despre norvegieni, de la români. Cum trăiesc, cum își educă copiii, cât beau, ce mănâncă. Și ce putem învăța noi înșine de la românii care conviețuiesc cu ei

 
 
Close
Close
Închide