Peste 530 de imigranți au fost înghițiți de Oceanul Indian, după ce au încercat să fugă pe două bărci improvizate din Myanmar

Dispariție misterioasă în largul mării

Se presupune că bărcile, vechi și nesigure, s-au confruntat cu mările agitate ale sezonului musonic. Chris Lewa, liderul proiectului Arakan, care militează pentru drepturile rohingya, a declarat pentru BBC că „ambele bărci au plecat pe 29 iunie, una dimineața, cealaltă mai târziu în aceeași zi.

Scopul era să ajungă pe coasta sudică a Myanmarului, unde refugiații urmau să fie transportați mai departe către granița cu Malaysia, prin Thailanda”.

Familiile celor plecați se așteptau să primească vești în termen de o săptămână sau zece zile, însă aproape trei săptămâni mai târziu, liniștea persistă.

Autoritățile din Bangladesh au recuperat cadavrul unei femei adus de valuri, iar pescarii au găsit alte corpuri în largul coastelor din Myanmar. „Aceste dovezi sugerează că bărcile s-au răsturnat, una la câteva ore după plecare, cealaltă după câteva zile de navigare”, a explicat Chris Lewa.

Realitatea dură din taberele de refugiați

Peste un milion de rohingya trăiesc în tabere aglomerate din sudul Bangladeshului, unde resursele sunt tot mai puține, iar criminalitatea organizată proliferează.

În Myanmar, aproximativ 600.000 de rohingya se află într-o situație și mai disperată. Unii sunt obligați să trăiască în tabere de persoane strămutate, iar alții sunt prinși între luptele dintre armata birmană și Armata Arakanului, care este acuzată de încălcări ale drepturilor omului.

Rutele periculoase ale traficului de persoane

Pentru rohingya, singura speranță rămâne fuga spre alte țări. Malaysia, unde trăiesc deja aproximativ 200.000 de rohingya, este destinația preferată.

Acest lucru a dus la apariția unei industrii ilegale de trafic de persoane, în care migranții sunt transportați pe vechi traulere sau nave-mamă până în Thailanda sau Indonezia, în schimbul unei taxe de 3.000 de dolari.

Cei ale căror familii nu pot plăti sunt ținuți captivi, torturați sau șantajați pentru a obține banii necesari.

În trecut, traficanții foloseau rute terestre prin Thailanda, dar după descoperirea unor gropi comune în tabere de tranzit din 2015, autoritățile thailandeze au intensificat controalele și au închis aceste trasee.

În prezent însă, rutele maritime periculoase rămân singura opțiune pentru rohingya, având în vedere restricțiile severe din Myanmar.

Chris Lewa estimează că cel puțin 10.000 de rohingya au părăsit Myanmar și Bangladesh pe mare din septembrie 2025.

Creșterea semnificativă a numărului de plecări reflectă condițiile insuportabile în care aceștia trăiesc. Deși ONU a cerut crearea unor rute sigure pentru refugiați, nicio țară din regiune nu s-a arătat dispusă să faciliteze aceste călătorii periculoase, lăsându-i pe rohingya în voia sorții pe mare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE