MENIU CAUTĂ
09 Iul. 2018 12:00 , de Cristian Simion

REPORTAJ/Piața de pește din Năvodari, un mastodont construit cu bani europeni, zace nefolosit. 1,5 milioane de euro, aruncați pe apa sâmbetei

Distribuie

Piața de pește din Năvodari zace nefolosită. De câțiva ani, se așterne praful peste acest proiect, în care s-au investit aproape 1.500.000 de euro. În incinta pieţei, care are formă de peşte şi este situată chiar pe malul canalului Poarta Albă - Midia - Năvodari, nu se întâmplă absolut nimic din ceea ce ar trebui să se întâmple. Doi funcţionari care au biroul acolo şi îşi primesc salariile lună de lună au însă grijă ca nimeni să nu filmeze şi să nu fotografieze încremeneala în care zace mastodontul construit cu bani europeni.

Aşezat între ape, Năvodari ar avea toate şansele să dezvolte mari şi multe afaceri și nu doar imobiliare, aşa cum se întâmplă acum, ci şi cu peşte. Din nefericire, dacă la capitolul investiţii imobiliare Năvodari stă de la an la an tot mai bine, la cel privind dezvoltarea comerţului cu peşte bifează doar o investiţie făcută cu fonduri europene care s-a dovedit o gaură neagră pentru bani.

Este vorba despre noua piaţă de peşte din oraş, o construcţie mastodont în formă de peşte, ridicată chiar la intrarea în Năvodari dinspre Constanţa, pe malul Canalului Poarta Albă – Midia – Năvodari.

Piaţa de peşte, care ar fi trebuit să încurajeze comerţul de profil în zonă, a înghiţit 1,5 milioane de euro… ca să stea nefolosită. Pe construcția vizibilă din multe puncte ale oraşului, administratorul nu s-a ostenit nici măcar să pună un banner pe care să scrie de închiriat'. Ca să nu mai vorbim despre drumul care duce la piaţa de un milion jumătate, care este unul pietruit, ca la ţară…

Drumul spre risipă e pavat cu intenţii bune

Povestea proiectului pe care cei din Năvodari o cunosc sub denumirea de piaţa de peşte' începe, evident, cu o intenţie bună. S-a dorit construirea in zona din apropierea Canalului Poarta Albă – Midia- Năvodari a unui Centru Transfrontalier de Afaceri care să aibă ca principală componentă funcţională o piaţă agroalimentară de peşte.

Proiectul a fost demarat în anul 2013 şi ar fi trebuit finalizat, conform panoului amplasat în proximitate, aşa cum cer regulile europene, în vara lui 2015. Ca multe alte proiecte derulate cu fonduri europene, şi acesta pare să fi întârziat, abia pe 25 mai 2016 având loc conferinţa care anunţa finalizarea cu succes a proiectului. Jurnaliştii au fost chemaţi la o conferinţă de presă ţinută într-un restaurant din Năvodari, deşi centrul de afaceri trebuia să fi avut, măcar conform proiectului, o sală de conferinţe, ba chiar şi propriul restaurant!

Autorităţile locale au bifat încheierea cu succes' a proiectului, prezentând pe hârtie detaliile tehnice, dar şi principalele facilități asigurate prin construcția centrului. Iar aceste facilităţi sunt, tot pe hârtie, deloc puţine: 10 puncte interioare de vânzare a produselor din pește, 16 puncte exterioare de vânzare a produselor din pește, un pavilion expozițional, o sală de conferințe și evenimente.

Întregul proiect, care se întinde pe o suprafaţă de peste 4.000 de metri pătraţi, a costat 1.469.161,14 euro, iar cofinanțarea suportată de cetăţenii din  Năvodari a fost de doar 2,18%, după cum au anunţat autorităţile locale.

Optimişti nevoie mare

După finalizarea proiectului, în jurul peştelui celui mare construit la Năvodari cu un milion şi jumătate de euro a început să plutească un nor de optimism exprimat din plin şi cu voce tare de cei din administraţia locală.

În urmă cu mai bine de un an, în primăvara anului 2017, presa locală din Constanţa relata că există interes maxim' pentru închirierea spaţiilor din piaţa de peşte. Sursa citată scria că Primăria Năvodari a trebuit să comande un raport de evaluare care să stabilească valoarea chiriilor de la care să plece licitaţia și că după ce, în primă fază, mai multe firme s-au arătat interesate şi cu cumpărat caiete de sarcini, acestea nu au intrat la licitaţie, motivând preţurile mari de plecare.

A fost închiriat un singur birou, restul societăţilor comerciale spunând pas', în ciuda reluării în repetate rânduri a procedurilor de licitaţie', scria, în martie 2017, portalul online Cuget Liber, care nota că autorităţile locale au solicitat o nouă evaluare şi au demarat, din nou, procedurile de licitaţie, programate pentru data de 5 aprilie 2017.

De data aceasta, interesul este uriaş. Este bătaie pe spaţii. Avem oferte pentru toate birourile, spaţiile de desfacere a mărfii, pentru restaurant. Pe 5 aprilie vor fi deschise ofertele şi cred că în maximum o lună Piaţa de Peşte va fi plină şi de agenţi economici, şi de clienţi', declara, în primăvara anului trecut, Adrian Constantin, şef Serviciu Achiziţii Publice – Management Programe, pentru jurnaliştii de la Cuget Liber.

Oficial, piaţa funcţionează

Actualul primar al oraşului Năvodari, Florin Chelaru, nu este străin de proiectul în care s-au băgat aproape un milion şi jumătate de euro aparent degeaba. Chelaru a fost cel care, în calitate de viceprimar al oraşului, a semnat la Agenţia pentru fonduri europene din Călăraşi contractul de finanțare pentru proiectul european Centru Transfrontalier de afaceri pentru dezvoltarea turismului şi a activităţilor conexe – Piaţa Agroalimentară de Pește (Năvodari, Romania – Dobrich, Bulgaria), în cadrul Programului Operațional de cooperare transfrontalieră ROMANIA – BULGARIA – 2007 – 2013'.

Ne-a fost însă imposibil să dăm de primar, pentru că şi la Primăria Năvodari pare a fi cumva ca în rai: până la Dumnezeu, te mănâncă sfinţii.

După nenumărate încercări de a contacta telefonic autorităţile locale şi după multe discuţii cu un robot telefonic, am reuşit să dăm de cineva din Primărie care părea că ştie despre ce este vorba.

Da, este o piaţă de peşte unde închiriem spaţii pentru cei care desfăşoară activităţi de turism, avem câteva birouri şi avem o parte cu tarabe de interior, unde se procesează şi se vinde produse din peşte (dezacordul aparţine persoanei de la primărie – n.r.)', spune doamna, care uită să se prezinte.

Întrebăm dacă piaţa este deschisă, dacă putem intra acolo, s-o vizităm. Când vreţi să intraţi?', vine răspunsul. Iar vocea doamnei anonime de la Primăria Năvodari se crispează brusc. Veniţi şi intraţi, cum să nu, cu plăcere'.

Nu dă mai multe detalii despre piaţă: Faceţi scris şi eu vă fac scris înapoi, că dumneavoastră puteţi să spuneţi că sunteţi de la ziarul…'. Întreabă o colegă care este adresa de e-mail a instituţiei şi ne spune că nu e ea cea care ne poate oferi detalii. Iar discuţia se încheie aici.

În zonă s-au dezvoltat mai degrabă buruienile

În loc de afaceri înfloritoare şi comerţ care să rupă gura târgului, la Piaţa de peşte Năvodari s-au dezvoltat buruienile. După ce au încasat banii şi au încheiat cu succes' proiectul, autorităţile au lăsat locul în paragină. În condiţiile în care piaţa este construită pe malul canalului, la o diferenţă de nivel considerabilă faţă de bulevarul care traversează oraşul, nu doar că nu există un marcaj rutier sau orice alt semn care să-i îndrume pe potenţialii investitori sau clienţi către piaţă, dar nici măcar drum până acolo nu a fost amenajat. Cei care se aventurează până în apropierea peştelui din metal şi PVC intră pe un drum parţial asfaltat. La un moment dat, drumeagul se bifurcă: asfaltul duce către o cherhana, în timp ce dacă vrei să ajungi la piaţa ridicată cu bani europeni, eşti nevoit să circuli pe un drum de pământ, exact ca la ţară.

Tot locul e înconjurat cu buruieni care ajung şi la jumătate de metru. În parcarea pieţei se află însă două autoturisme, probabil ale funcţionarilor plătiţi să certifice faptul că centrul de afaceri pentru care UE ne-a dat bani funcţionează.

Dăm ocol pieţei. Peste tot, uşi încuiate, pe care sunt lipite panouri ce ne anunţă că zona e supravegheată video. Pe o ușă scrie restaurant'. Înăuntru, nişte mese şi scaune, nimic altceva care să dea de bănuit că acolo se întâmplă lucruri.

Nu aveţi voie să filmaţi, chem poliţia'

O singură uşă e deschisă. În rama acesteia a fost montată o plasă care să oprească insectele. În interior se văd galantare specifice comerţului cu peşte, din acelea din metal, uşor înclinate, care să ţină marfa acoperită cu gheaţă. Pe jos, cântare. Totul pare nefolosit.

Când ne apropiem, iese o femeie nemulţumită că filmăm. Nu aveţi voie', spune ea. Când vede că nu plecăm, din interior iese şi un bărbat, nervos. Cine eşti tu şi ce cauţi aici?' întreabă. Îi explic că nu filmez în casa lui şi că am dreptul să fotografiez, pentru că este domeniul public. Mă corectează: E domeniu privat'. Al oraşului Năvodari', completez.

Probabil sunt funcţionari ai Primăriei, care de când am sunat la telefonul insitituţiei tot aşteaptă să ne gonească.

Poţi să fotografiezi excavatorul. Pleacă de aici sau chem poliţia', merg mai departe nervii bărbatului, care se comportă de parcă am fi intrat peste el în casă.

Este evident, prezenţa străinilor în piaţa făcută pentru afaceri înfloritoare derajează. Nu e mai simplu să lăsăm lucurile să se acopere de praf în tăcere?

Peşte de import, în piaţa centrală

În mod clar, premisele de la care a plecat ideea cu peştele care a înghiţit de pomană un milion şi jumătate de euro au fost promiţătoare, în special pe hârtie. Realitatea arată că în Năvodari sunt numeroase spaţii comerciale care-şi aşteaptă chiriaşii, la mica înţelegere, fără studii şi rapoarte de evaluare. Cât despre afacerile cu peşte, nici pescarii nu se înghesuie, nici clienţii nu se calcă pe picioare. În piaţa clasică, din centrul micului orăşel de la malul mării, o hală de peşte' se întinde pe câţiva metri pătraţi.

Un singur comerciant oferă cumpărătorilor o grămadă de peşte şi icre din import. Întreb care e peştele românesc. Novacul, crapul şi somnul', spune femeia, uşor plictisită. Întreb dacă heringul e de la noi. Novacul, crapul şi somnul. Atât! Ce n-aţi înţeles?' răspunde vânzătoarea. E clar, nu e ziua mea cea mai bună de mers în pieţe de peşte. Peste drum de hala de peşte de câţiva metri pătraţi, un alt comerciant vinde hamsie românească. Se vede prin vitrină că, deși e vineri după-amiază, iar la casele de marcat de la supermarket-uri e coadă, la micile magazine de peşte din Năvodari clienţii se lasă aşteptaţi.

Să fi supraevaluat autorităţile locale apetitul pentru afaceri cu pește al celor din micul oraş dintre ape? Sau, pur şi simplu, să nu le fi păsat, aşa cum nu le-a păsat nici celor care au construit terenuri de fotbal în pantă, în sate unde media de vârstă depăşeşte 40 de ani?


EXCLUSIV/Lecția de eroism și puterea unei promisiuni. Andrei a ales meseria care i-a ucis tatăl exact acum 5 ani: 'Am jurat că-i voi călca pe urme!'

Loading...
Comentarii