Cancerul pulmonar la nefumători este un „semnal de alarmă” cu privire la nocivitatea poluării din aer – studiu

Descoperirile subliniază modul în care particulele fine din gazele de eșapament „trezesc” mutații latente în celulele pulmonare și le introduc într-o stare canceroasă.

Lucrarea explică de ce atât de mulți nefumători dezvoltă cancer pulmonar și este un „avertisment” asupra impactului dăunător al poluării asupra sănătății umane.

„Riscul de cancer pulmonar din cauza poluării aerului este mai mic decât cel reprezentat de fumat, dar nu avem control asupra a ceea ce respirăm cu toții”, a spus profesorul Charles Swanton de la Institutul Francis Crick, care a prezentat concluziile la conferința Societății Europene de Oncologie Medicală din Parisul sâmbătă.

„La nivel global, mai mulți oameni sunt expuși la niveluri nesigure de poluare a aerului decât la substanțe chimice toxice din fumul de țigară, iar aceste noi date leagă importanța abordării sănătății climatice cu îmbunătățirea sănătății umane.”, mai spune acesta.

La nivel global, în 2019, aproximativ 300.000 de decese prin cancer pulmonar au fost atribuite expunerii la particule fine, cunoscute sub numele de PM2,5, care se găsesc în aerul poluat.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Spre deosebire de fumat sau expunerea la soare, care cauzează direct mutații ADN legate de cancerul pulmonar și de piele, poluarea aerului nu provoacă cancer prin declanșarea unor astfel de modificări genetice.

În schimb, nefumătorii care suferă de cancer pulmonar tind să aibă mutații care se văd și în țesutul pulmonar sănătos, mici erori pe care le acumulăm în ADN-ul nostru de-a lungul vieții și care în mod normal rămân inofensive.

„În mod clar, acești pacienți fac cancer fără a avea mutații, așa că trebuie să se întâmple altceva”, a spus Swanton.

„Poluarea aerului este asociată cu cancerul pulmonar, dar oamenii au ignorat-o în mare măsură, deoarece mecanismele din spatele lui erau neclare.”

În studiile de laborator, echipa lui Swanton a arătat că șoarecii care au fost proiectați să poarte mutații într-o genă numită EGFR, legată de cancerul pulmonar, aveau mult mai multe șanse de a dezvolta cancer atunci când sunt expuși la particulele poluante.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Acest lucru ar putea deschide calea pentru un nou val de medicamente pentru prevenirea cancerului, a spus Swanton.

Echipa a analizat, de asemenea, mostre de țesut pulmonar sănătos, prelevate în timpul biopsiilor pacienților, și a constatat că mutația EGFR a fost găsită într-una din cinci dintre probele de plămâni normale.

Acest lucru sugerează că toți purtăm mutații latente în celulele noastre care au potențialul de a se transforma în cancer, iar expunerea cronică la poluarea aerului crește șansele ca acest lucru să se întâmple.

„Este un semnal de alarmă cu privire la impactul poluării asupra sănătății umane”, a spus Swanton.

Urmărește-ne pe Google News