Planul de Înzestrare a Armatei 2027-2036: Ce echipamente militare și drone cumpără România și cum sunt împărțite cele 9.700.000.000 de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat, la data de 7 septembrie 2026, noul Plan de Înzestrare a Armatei României (PIAR) pentru perioada 2027-2036. Astfel au fost stabilite direcțiile-cheie pentru achiziționarea de echipamente militare și prioritățile în domeniul Apărării. MApN a detaliat modul în care este structurat acest plan pe 10 ani, stadiul programelor majore aflate în derulare și modul în care vor fi folosite miliardele de euro atrase prin noul instrument european de finanțare SAFE, într-un răspuns pentru News.ro.
Cuprins:
Ce reprezintă PIAR și care este importanța sa pentru România
Planul de Înzestrare a Armatei României este un document strategic care stabilește planificarea unitară a achizițiilor pentru ca forțele armate să fie pregătite să își îndeplinească misiunile conform legislației în vigoare. Elaborarea sa se bazează pe Legea nr. 415/2002 privind organizarea CSAT și Legea nr. 203/2015 referitoare la planificarea apărării.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), necesitatea acestui plan derivă și din obligațiile asumate de România în cadrul Tratatului Nord-Atlantic. Conform articolului 3 din tratat, statele membre trebuie să își dezvolte capacitatea de a răspunde unui atac armat, atât individual, cât și în colaborare cu aliații.
Conflictul din Ucraina, aflat la granița României, a generat o reevaluare a capacităților de apărare naționale.
„Războiul din Ucraina a demonstrat necesitatea unor capabilități militare pregătite să intervină imediat, inclusiv în timp de pace. De asemenea, este vitală o industrie națională de apărare capabilă să susțină și să multiplice aceste capabilități în caz de criză sau război”, a subliniat MApN pentru sursa citată mai sus.
În acest context, România a accelerat achizițiile de senzori și sisteme de contracarare, mai ales după incidentele cu drone și resturi de rachete care au ajuns pe teritoriul țării în contextul conflictului din Ucraina.
De ce a alocat România 5% din PIB pentru apărare
Angajamentul financiar al României față de NATO a fost consolidat la Summiturile de la Haga (iunie 2025) și Ankara (iulie 2026). Aliații au convenit ca până în 2035 să aloce 5% din PIB pentru apărare. Din acest procent, 3,5% vor fi direcționați către cheltuieli militare propriu-zise, iar 1,5% către domenii conexe, precum infrastructura cu dublă utilizare, cibersecuritatea și reziliența.
Această creștere bugetară a permis implementarea unui amplu proces de modernizare a forțelor armate române.
„Aceasta are efect direct asupra achizițiilor de tehnică militară și muniții”, precizează MApN.
Cum este actualizat PIAR și care sunt prioritățile Armatei României între 2027-2030
Planul de Înzestrare a Armatei este un document dinamic, cu un orizont de 10 ani, care este revizuit anual pentru a răspunde evoluțiilor din mediul de securitate și lecțiilor învățate din conflictele recente. Actualizările sunt prezentate în CSAT, iar Ministerul Apărării Naționale ține cont de mai mulți factori, cum ar fi obligațiile asumate în cadrul NATO și UE, situația execuției bugetare, livrările de echipamente anterioare și resursele financiare disponibile.
Conform MApN, prioritățile de înzestrare pentru perioada 2027-2030 sunt structurate în șase mari categorii de capabilități, definite după standardele NATO. Acestea vizează nu doar tipologiile echipamentelor, ci și rolul lor în cadrul operațiunilor militare, pentru a asigura o apărare națională robustă și pentru a îndeplini cerințele Alianței Nord-Atlantice.
Cele șase direcții majore de capabilități NATO pentru perioada 2027-2030
Pentru a răspunde standardelor Aliate, prioritățile de înzestrare ale MApN sunt structurate pe șase categorii funcționale de capabilități:
Capabilități de angajare (Engage)
Această categorie acoperă armamentul direct de luptă și tehnică grea. Lista include:
- armamentul individual de tip NATO,
- echipamentele moderne de vedere pe timp de noapte,
- avansatul sistem de luptă individual autonom pentru militari,
- blindate de top. Printre acestea se numără transportoarele Piranha 5 (asamblate la Uzina Mecanică București), vehiculele tactice JLTV Oshkosh pentru Forțele Speciale, autovehiculele blindate ușoare ATBTU și vehiculele amfibii AAV-7.
La capitolul tehnică de foc și aviație se regăsesc:
- noile mașini de luptă ale infanteriei (MLI) pe șenile, tancul principal de luptă,
- obuzierele de 155 mm,
- sistemele de rachete HIMARS, aeronavele multirol F-16 și F-35,
- elicopterele de luptă anti-navă (ASuW),
- sistemele mobile de lansare a rachetelor antinavă (SIML),
- modernizarea fregatelor și a navelor purtătoare de rachete (NPR),
- patrulerele maritime OPV,
- munițiile rătăcitoare de tip „loitering” (drone kamikaze) și dronele de atac UAS.
Capabilități de protecție (Protect)
Sectorul defensiv prioritizează scutul antiaerian și antirachetă. Elementele centrale sunt:
- sistemele PATRIOT,
- sistemele de apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă SHORAD-VSHORAD, lansatoarele portabile MANPAD,
- rachetele sol-aer cu rază medie MSAM,
- instalațiile C-RAM pentru interceptarea proiectilelor și rachetelor de artilerie,
- soluțiile C-UAS antidronă,
- echipamentele de protecție CBRN (chimică, biologică, radiologică și nucleară)
- infrastructura de securitate cibernetică.
Capabilități de consultare, comandă și control (C3)
Pentru managementul operațional al trupelor pe câmpul de luptă modern, MApN investește în:
- Puncte de Comandă mobile la nivel de brigadă (PC Bg),
- Sistemul Integrat de Comunicații și Informatică pentru Batalion (SICIB),
- centrele tactice de operații pentru bateriile de rachete sol-aer (SBAMD-TC)
- lansarea unui satelit militar propriu de comunicații.
Capabilități de informații (Inform)
Culegerea de date în timp real va fi asigurată prin:
- senzori ISR moderni,
- drone din toate clasele tactice,
- senzori tereștri neasistați (UGS),
- radare de supraveghere terestră (GSR),
- rețele de sisteme pasive de detecție greu de localizat de către inamic
- un satelit ISR dedicat cercetării din spațiu.
Capabilități de proiecție (Project)
Transportul strategic rapid al trupelor și echipamentelor militare pe distanțe mari rămâne susținut de flota de avioane de transport C-130H Hercules și C-27J Spartan.
Capabilități de susținere (Sustain)
Logistica și sprijinul operațional sunt garantate prin achiziția de elicoptere multifuncționale și platforme auto de transport de mare capacitate, esențiale pentru aprovizionarea și mentenanța pe front.
22 de proiecte speciale vor fi finanțate prin Programul SAFE
O componentă vitală pentru accelerarea dotării Armatei o reprezintă finanțarea europeană prin Programul SAFE (Security Action for Europe). România beneficiază de o alocare totală de 16,68 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi avantajoase, din care 9,7 miliarde de euro sunt direcționate exclusiv către proiectele Ministerului Apărării Naționale.
Din totalul celor 22 de proiecte SAFE planificate, 14 contracte sunt deja semnate, iar restul de 8 proiecte derulate în cooperare internațională urmează să fie parafate până la finalul acestui an. Cum arată lista celor 22 de proiecte:
- MANPAD - sistem de rachete antiaeriene portabile, cu rază foarte scurtă, lansat de un singur militar de pe umăr.
- Sisteme mini-UAS, clasa I - drone mici, de nivel tactic, din categoria cea mai uşoară a clasificării NATO.
- Platforme de transport multifuncţionale, pe roţi - vehicule logistice pentru transportul trupelor şi materialelor.
- Sistem de armament individual tip NATO - arme de infanterie aliniate la standardele NATO.
- Maşină de luptă a infanteriei, pe şenile (MLI) - blindat destinat transportului şi sprijinului de foc pentru infanterie.
- Sistem de simulare reală integrat - echipament pentru antrenament care recreează, în condiţii controlate, scenarii de luptă apropiate de realitate.
- SkyRanger - sistem mobil de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acţiune (VSHORAD), cu capabilităţi de contracarare a dronelor (C-UAS), montat pe un vehicul blindat.
- SkyNex - sistem artileristic de apărare aeriană cu bază la sol, mobil, capabil să contracareze drone (C-UAS), dar şi rachete, proiectile de artilerie sau mine de aruncător (C-RAM).
- SBAMD-MR - sistem de rachete sol-aer cu bătaie medie (Medium Range).
- SBAMD-TC - centrul de operaţii tactice şi elementul de comandă şi control al sistemului SBAMD.
- Radar Gap Filler - radar destinat acoperirii zonelor rămase neacoperite între celelalte radare din reţeaua de supraveghere aeriană.
- OPV - navă de patrulare maritimă (Offshore Patrol Vessel).
- NSM - Naval Strike Missile - rachetă antinavă de fabricaţie norvegiană, lansabilă de pe nave sau de pe uscat.
- Millennium Gun, calibru 35 mm - sistem de apărare antiaeriană cu rază foarte apropiată, dotat cu tun automat de 35 mm şi capabil să contracareze drone (C-UAS), precum şi proiectile de artilerie sau rachete (C-RAM).
- Vedete de intervenţie pentru scafandri - ambarcaţiuni rapide destinate scafandrilor militari.
- Sistem de lovire cu muniții de tip loitering - muniții inteligente care pot rămâne deasupra unei zone-țintă înainte de a lovi, cunoscute și sub denumirea de „drone kamikaze”.
- Elicoptere multi-misiune - aparate capabile să îndeplinească mai multe tipuri de misiuni, inclusiv transport, evacuare medicală şi sprijin de foc.
- Soluţie informatică pentru sistemul integrat C4ISR - sistemul software care conectează comanda, controlul, comunicaţiile, calculatoarele, informaţiile, supravegherea şi recunoaşterea (Command, Control, Communications, Computers, Intelligence, Surveillance and Reconnaissance), reprezentând infrastructura digitală integrată a forţelor armate.
- Lovituri de calibru 35 mm pentru sistemele Oerlikon şi Skyranger, inclusiv AHEAD - muniţie pentru tunurile antiaeriene de 35 mm, inclusiv muniţia AHEAD (Advanced Hit Efficiency And Destruction), programabilă să elibereze în aer, înainte de impact, un nor de proiectile mici şi destinată în special combaterii dronelor şi a altor ţinte mici şi rapide.
- Lovituri de calibru 35 mm prin NSPA, pentru sistemele Oerlikon şi Skyranger - muniţie de acelaşi tip, achiziţionată prin NSPA (NATO Support and Procurement Agency), agenţia NATO prin care statele membre pot cumpăra în comun echipamente şi muniţie.
- Centre de Operaţiuni de Securitate (SOC) şi centre de date mobile - infrastructură IT& C flexibilă, care include centre Security Operations Centers pentru monitorizarea şi protejarea securităţii cibernetice a reţelelor informatice.
- Sisteme de drone produse în colaborare şi destinate Ucrainei - proiect pentru producţia comună de drone, al căror rezultat este destinat sprijinului acordat Ucrainei.
Noul plan integrează și marile contracte deja aflate în derulare, care au fonduri alocate și contracte active, cum ar fi sistemele de rachete sol-aer PATRIOT, loturile suplimentare de blindate Piranha 5, sistemele de artilerie HIMARS, aeronavele de generația a cincea F-35 Lightning II, obuzierele de 155 mm și noul tanc principal de luptă, mai precizează sursa citată anterior.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
