Proiectul de lege privind terenurile de la Romexpo, întors în Parlament de președintele Iohannis, naște din nou dispute în coaliția de guvernare. Legea a fost discutată și votată săptămâna trecută cu amendamentele aduse de PNL în Comisia Juridică a Senatului. USR-PLUS a votat împotrivă. Potrivit formei actuale, terenurile ajung în continuare gratuit în posesia Camerei de Comerț și nu se prevede organizarea unei licitații pentru cel mai mare proiect imobiliar din București.
Cuprins:
Actul normativ care prevede transferul unor terenuri în valoare de câteva sute milioane de euro către Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a fost printre ultimele pe ordinea de zi a Comisiei Juridice a Senatului la ședința din data de 26 mai.
Legea a fost retrimisă în Parlament de președintele Klaus Iohannis la finalul lunii martie. Senatul este prima Cameră sesizată, iar Comisia juridică și cea pentru economie urmează să întocmească un raport comun.
Reprezentanții PNL au fost singurii care au depus amendamente, iar acestea au fost adoptate, în ciuda opoziției reprezentanților USR-PLUS, singurii care au votat împotrivă.
Problema: modificările propuse nu împiedică trecerea terenurilor gratuit din proprietatea statului în posesia CCIR și nici nu impun vreo condiție pentru organizarea unei licitații transparente pentru proiectul imobiliar care urmează să fie realizat în zona Romexpo.
„Parlamentul s-a pronunțat o dată pe oportunitate, nu putem să refacem legea dincolo de limitele de revizuire cerute de președinte, altfel cei care au susținut legea inițial s-ar putea plânge că modificarea este neconstituțională”, au declarat pentru Libertatea surse liberale din Comisia Juridică.
Miza o reprezintă peste 40 de hectare de teren în București aflate în proprietatea statului. Camera de Comerț, o entitate privată, are drept de folosință asupra terenului până în anul 2053 printr-un act din anul 2004 al guvernului Năstase. CCIR are deja un proiect imobiliar imens pe acest teren, de circa 2,8 de miliarde de euro, cu grupul Iulius, patronat de omul de afaceri Iulian Dascălu. Pentru realizarea acestui proiect Camera de Comerț trebuie să intre în posesia terenului.
Președintele Iohannis a scris în cererea de reexaminare că „valoarea economică foarte mare a terenurilor vizate de legea supusă reexaminării impune din partea Parlamentului o analiză cu atât mai riguroasă, astfel încât activitatea de administrare a proprietății private a statului să fie una diligentă, judicioasă, conformă interesului public general, să respecte normele legale în vigoare și să nu fie ea însăși generatoare de prejudicii”.
Cei doi reprezentanți ai USR în Comisia Juridică a Senatului s-au opus amendamentelor.
„Cele două voturi ale USR-PLUS din comisie au fost pe respingere, atât pe amendamente, cât și pe raport. În rest, toate voturile au mers pentru, inclusiv de la AUR”, a declarat pentru Libertatea Simona Spătaru, senatoare USR-PLUS și vicepreședintă a Comisiei Juridice.
Anterior, USR a cerut realizarea unei licitații. „USR-PLUS susține dezvoltarea și investițiile, dar nu în defavoarea cetățenilor. Dacă se dorește valorificarea terenului și dezvoltarea acolo a unor proiecte imobiliare, trebuie organizată o procedură transparentă de licitație”, arăta USR, în data de 3 martie, în comunicatul în care îi cerea președintelui Iohannis să nu promulge legea.
Amendamentele incluse de PNL vizează impunerea unor condiții ce trebuie respectate de către Camera de Comerț.
Mai exact, aceasta primește terenurile cu scopul realizării unui proiect de dezvoltare durabilă, iar dacă acesta nu este realizat, terenurile revin automat în proprietatea statului, potrivit unor surse prezente la ședință.
<strong>De asemenea, Camera de Comerț are o serie de interdicții: să nu vândă, să nu ipotecheze, să nu dea în plată terenurile, să nu le doneze și să nu le includă în capitalul social al vreunei firme, au mai spus sursele pentru Libertatea.</strong><br>
„Au fost introduse garanțiile cerute de către președinte. Pe de o parte, nerealizarea scopului într-un anumit termen duce la anularea transferului și, pe de altă parte, trebuie să rezulte clar că aceste terenuri se dau în scopul dezvoltării durabile. Termenul este de 40 de ani de când intră legea în vigoare. În plus, orice teren inclus în proiect care nu este valorificat se întoarce automat la stat”, au arătat sursele.
Amendamentele adoptate aparțin liberalului Daniel Fenechiu. Senatorul PNL consideră că CCIR are tot dreptul să primească cu titlu gratuit terenurile de la Romexpo.
„Acel teren a aparținut Camerei de Comerț (înainte de 1989 - n.r.) și din acest punct de vedere eu consider că aceasta are drept de preempțiune. A existat ulterior o hotărâre care a permis tuturor întreprinderilor să primească cu titlu gratuit terenurile din proximitatea lor și de pe urma căreia au beneficiat mii de întreprinderi din țara asta. Dar în cazul Camerei de Comerț s-a decis altfel în 1991, astfel că aceasta nu a putut beneficia de prevederi”, a spus Daniel Fenechiu.
În momentul de față, Parlamentul poate să decidă într-un fel sau altul, eu nu am spus că amendamentele mele sunt imuabile. Dacă obiectivul de dezvoltare se realizează, eu consider că este un câștig pentru toți românii.
Daniel Fenechiu, senator PNL:
După ce legea este aprobată în plen, promulgată și publicată în Monitorul Oficial, Executivul trebuie să inițieze o hotărâre de guvern privind transferul.
În aceasta urmează să precizeze clar care sunt condițiile ce trebuie respectate de Camera de Comerț în privința proiectului, precizează sursele citate.
Practic, statul poate impune condiții într-un mod asemănător cerințelor de la privatizarea unor companii, doar că aici e vorba de terenuri și construcții.
„Criteriile de evaluare privind proiectul le va face Guvernul, nimic nu împiedică Guvernul să nu impună ținte finale și intermediare. Terenurile trebuie să fie în folosință, să nu fie revendicate în instanță și să nu fie din domeniul public, ci din cel privat al statului”, au mai spus sursele citate.
Anterior, Camera de Comerț a afirmat că proiectul său, realizat în comun cu grupul Iulius, va genera 30.000 de locuri de muncă, 404 milioane de euro la bugetul de stat în perioada de construcție de 5 ani și 345 de milioane de euro la buget în fiecare an de operare.