Posibile consecințe după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale. Avertismentul UE și anunțul Ungariei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Decizia președintelui american Donald Trump de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) riscă să afecteze anchetele în curs, inclusiv cea deschisă împotriva liderului rus Vladimir Putin pentru crime de război în Ucraina, avertizează un reprezentant de rang înalt al Uniunii Europene (UE), în timp ce Kremlinul mimează indiferența și Ungaria intenționează să își reevalueze apartenența la CPI.
Cuprins:
Noul lider de la Casa Albă, republicanul Donald Trump, a semnat joi un ordin executiv ce prevede sancțiuni împotriva CPI prin interzicerea intrării în SUA a conducerii, angajaților și agenților Curții cu sediul la Haga, precum și prin înghețarea tuturor activelor acestora din SUA.
Donald Trump se arată deranjat de ancheta deschisă împotriva lui Benjamin Netanyahu
Potrivit unui comunicat emis de Casa Albă, Donald Trump acuză CPI de „acțiuni ilegale și fără fundament împotriva Americii și a aliatului nostru Israel”, dar și de crearea unui „precedent periculos”, referindu-se la ancheta CPI cu privire la crime de război în conflictul militar dintre Israel și mișcarea islamistă palestiniană Hamas.
CPI a emis recent mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, fostului ministru al apărării Yoav Gallant şi comandantului militar al Hamas Mohammed Diab Ibrahim al-Masri - mai cunoscut ca Mohammed Deif - a cărui moarte a fost confirmată între timp. Curtea îi consideră pe Netanyahu şi Gallant responsabili de „crime de război” și „crime împotriva umanității”.
Într-un comunicat emis vineri, CPI „condamnă” acest ordin executiv ce vizează „să-i afecteze activitatea judiciară independentă și imparțială”. „Curtea își susține ferm personalul și se angajează să continue să facă justiție și să redea speranța milioanelor de victime nevinovate ale atrocităților din lume”, adaugă instanța de la Haga, citată de AFP.
Critici pe plan internațional
ONU și multe state europene au protestat cu tărie. „Regretăm profund sancțiunile individuale anunțate ieri împotriva personalului Curții și cerem administrației Trump să revenină asupra acestei măsuri”, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, Ravina Shamdasani. „Susținem pe deplin munca independentă a Curții, un element esențial al infrastructurii drepturilor omului”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
Olanda, țara gazdă a CPI, și-a exprimat „regretele”. „Activitatea Curții este esențială pentru lupta contra impunității”, a notat ministrul de externe Caspar Veldkamp.
Un purtător de cuvânt al Ministerului francez de Externe a declarat la rândul său că Parisul își reafirmă sprijinul față de CPI și se va mobiliza împreună cu partenerii săi astfel încât Curtea să își poată continua misiunea într-un mod independent și imparțial.
Cancelarul german în exercițiu Olaf Scholz a criticat și el sancțiunile. „Nu cred că este corect să impui sancțiuni împotriva CPI. Este perfect în regulă să te superi și să discuți în contradictoriu, dar sancțiunile sunt un lucru greșit”, a spus el cu prilejul unui eveniment de campanie electorală în orașul Ludwigsburg.
Posibile consecințe
Potrivit unor experți consultați de AFP, sancțiunile anunțate de Trump ar putea avea un efect paralizant asupra activităților CPI.
Interdicția de intrare în SUA pentru personalul Curții poate complica munca CPI, iar instituțiile financiare ar putea refuza să lucreze cu CPI, de teama unor represalii din partea administrației Trump. Sancțiunile ar putea, de asemenea, să afecteze operațiunile tehnice și informatice ale Curții, inclusiv strângerea de probe. Există temeri că până și victime ale unor atrocități ar putea ezita să se manifeste, adaugă AFP.
În plus, avertizează UE, sancțiunile împotriva CPI riscă să pună în pericol căutarea dreptăţii pentru Ucraina și ancheta deschisă împotriva lui Vladimir Putin. Decizia lui Trump „reprezintă o provocare gravă la adresa muncii CPI, cu riscul de a afecta anchetele şi procedurile în curs, inclusiv privind Ucraina, ceea ce ar avea un impact asupra anilor de eforturi vizând să garanteze responsabilitatea în întreaga lume”, semnalează un purtător de cuvânt al Executivului european.
Începând din martie 2022, CPI anchetează acuzaţii de crime de război în Ucraina şi a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin, acuzat de crime de război prin deportarea de copii ucraineni în Rusia.
„CPI garantează obligaţia de a da socoteală pentru crime internaţionale şi le permite victimelor din întreaga lume să se exprime. Ea trebuie să-şi continue liber lupta împotriva impunităţii în lume”, subliniază preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Președintele Consiliului European s-a întâlnit cu șefa CPI
Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a condamnat, la rândul său, sancțiunile lui Donald Trump: „Sancţionarea CPI ameninţă independenţa Curţii şi aduce atingere sistemului justiţiei penale internaţionale în ansamblul său”.
Antonio Costa s-a întâlnit joi la Bruxelles cu preşedinta CPI, judecătoarea Tomoko Akane, şi a elogiat această instituţie care joacă „un rol esenţial în a li se face dreptate victimelor unora dintre cele mai oribile crime din lume”.
Aceste sancțiuni intervin în urma unei vizite a lui Netanyahu la Casa Albă, în care Trump şi-a anunţat intenţia de a „prelua controlul” asupra Fâşiei Gaza şi de a transforma această enclavă palestiniană devastată de război în „Coasta de Azur a Orientului Mijlociu”, notează Euronews.
Benjamin Netanyahu îi mulțumește lui Donald Trump
Benjamin Netanyahu i-a mulţumit lui Donald Trump pentru acest decret „îndrăzneţ”, care, în opinia sa, „apără suveranitatea celor două ţări şi pe militarii lor curajoşi”, în timp ce Ministerul israelian de Externe a considerat din nou CPI drept o instituție „nelegitimă”.
Șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto, a considerat „total de înțeles” decizia președintelui Trump, deoarece CPI s-a transformat, în opinia sa, într-o „unealtă politică părtinitoare” care „a discreditat întregul sistem internațional de justiție” și a „contribuit la creșterea incertitudinii în părți ale lumii care se află deja într-o situație dificilă”. Potrivit lui Szijjarto, Ungaria - care a semnat și a ratificat Statutul CPI - este în curs de reevaluare a relației sale cu instanța de la Haga. Anterior, Ungaria s-a arătat dispusă să-i găzduiască atât pe Putin, cât și pe Netanyahu, sfidând astfel anchetele deschise de CPI.
De cealaltă parte, Kremlinul mimează indiferența. „Nu am semnat Statutul (de la Roma - n.r.) și, prin urmare, nu recunoaștem CPI. Acest lucru îi privește pe americani, care au propria lor atitudine față de CPI. Nu este treaba noastră”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Monseur 08.02.2025, 10:34
Ce n-a reusit Putler o sa reuseasca saltimbancul asta, dezbinarea lumii si aparitia altor poluri ale puterii care sa duca la caderea SUA.
BONY 08.02.2025, 11:15
Democratia-i democratie ! Nu poti face dosare penale chiar aliatilor marelui licurici. La noi n-a fost nevoie de sanctiuni pentru ca justitia sa nu se ia de cine nu trebuie, au fost suficiente o sumedenie de privilegii acordate ,,magistratilor''