GALERIE FOTO | «Am votat ca să pot urla»! Motivația fabuloasă a lui Bogdan Dovleac, românul care a parcurs duminică 690 de km, în Africa, până la urne
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Românii au fost bombardați, înaintea alegerilor de pe 26 mai, cu mesaje în care au fost implorați să iasă la vot. Iar când s-au dus, luând urnele cu asalt în număr mare, au găsit autoritățile nepregătite. Pentru unii, a merge la vot a însemnat să coboare din bloc și să parcurgă 300 de metri. Pentru alții, a fost o aventură să ajungă în cabina de vot. Bogdan Dovleac, 41 de ani, piteștean aciuat în București de 20 de ani, a votat în Kenya, unde s-a dus din Uganda, exilat de obligațiile de serviciu.
Cuprins:
Mesajul lui Bogdan Dovleac a incendiat internetul, viralizându-se cu repeziciune. ”Eu tocmai am ieșit la vot... în Nairobi, Kenya. Drumul nu a durat foarte mult, doar 15 ore cu autobuzul si 690 de kilometri din Entebbe, Uganda. Chiar dacă acum mă așteaptă încă 15 ore și tot 690 de kilometri sunt fericit. Am votat! Tu?”. Postarea i-a umflat contul de Facebook, pe care avea doar 200 de prieteni virtuali, cu sute de cereri. Una dintre ele a venit de la ”Libertatea”.
Biletul de Nairobi
Imagine din Uganda
Drumul spre vot
Autogara din Kampala
Autocarele par într-o stare incertă
A mers cu mașina, cu două motociclete, cu autocarul și cu taxiul. «Era aerisit în ambasadă»
”În Uganda nu aveam unde să votez, așa că m-am dus în Kenya, la ambasadă. Până acolo am făcut 16 ore. Am plecat din Entebbe, unde locuiesc, cu mașina personală, până în capitala Ugandei, Kampala. Am schimbat două motociclete în Kampala, ca să ajung la autogară. De acolo, de la autogara din Kampala, am ajuns cu autobuzul până în Nairobi. Am ajuns la gara din Nairobi. De acolo și până la ambasada României, care este la marginea orașului, m-a dus un taximetrist. Prin Nairobi, am mers cu talpa. La întoarcere am luat autocarul. 15 ore și jumătate de mers”, povestește Bogdan. Nici vorbă de ambuteiaje precum cele născute la secțiile de votare din Londra, Milano, Paris, Haga sau Bruxelles. ”Când am ajuns, era aerisit la ambasadă”, glumește argeșeanul. La ambasada de la Nairobi au votat, în total, 29 de persoane, mulți fiind angajați ai ambasadei.
Intrarea în Ambasada României de la Nairobi
«Ești viu?»
Absolvent de Cibernetică, Bogdan lucrează ca programator în Uganda. L-a adus la Entebbe un proiect al Băncii Mondiale. ”Am colaborat timp de 10 ani cu Institutul Național de Geografie din Paris. De acolo am ajuns să coordonez echipe de programatori. Procesăm hărți cu ținuturile din Uganda, adică le arhivăm, trecându-le în sistem digital. Ne ocupm cu cadastrul. Sunt hărți vechi și de 100 de ani”, oftează piteșteanul născut la Corbeni (Argeș), iar gândul îi zboară la sistemul de vot electronic, după care România tânjește. Votul prin corespondență l-ar fi scutit de un drum de peste 30 de ore. ”Managerul de proiect, un francez, m-a întrebat, înainte să plec la Nairobi: «Nu aveți sistem de vot electronic?»”. I-am răspuns că nu și s-a minunat. Apoi, mi-a zis: «Oameni aflați în situația ta n-ar trebui să existe»! Când m-am întors, m-a pipăit, zicându-mi: «Ești viu?»”.
Bogdan speră ca România să decoleze după 26 mai
A votat în Haiti, Qatar și în India
Bogdan nu este un caz singular, în această efuziune a votului care, pe 26 mai, i-a sudat pe românii de peste tot cuprinsul lumii. Programatorul cunoaște și alte persoane care au ”comis” fapte de vitejie: ”O prietenă a plecat în concediu, sâmbătă, din București și s-a oprit, pe drum, la New Dehli, ca să voteze în India. În mod normal, cu atâta oboseală acumulată pe drum, nu prea îți vine să mergi la ambasadă, ca să votezi. O colegă a venit din Tanzania în România special ca să voteze. Eu sunt obișnuit să votez în străinătate. Am votat în Haiti, în Qatar, în India”.
Piteșteanul, învățat cu greutățile
Pentru Vlăduț
Ce l-a trimis pe Bogdan din Uganda în Kenya? ”M-am dus ca să am dreptul să fac scadal, ca să urlu! Dacă nu votez, nu am nici un drept de a cere socoteală cuiva, după aia. Și alt motiv este fi-miu. Vremea mea a trecut, dar Vlăduț are doi ani și jumătate și tot viitorul înainte”. La o lună și jumătate, Bogdan vine acasă, în București. Este de doi ani și jumătate în Uganda, dar e pasăre rară: ”Înnebunești, dacă stai prea mult aici. Cei tineri nu rezistă”. Bogdan, pasionat de parașutism și de motoare
