Povestea lui Mircea Popescu, excentricul miliardar decedat în Costa Rica, care își plimba prietenele în lesă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un personaj inteligent, dar cu idei bizare, căruia îi plăcea să șocheze. Așa este descris antreprenorul român în comunitatea celor pasionați de bitcoin. Și care astăzi cred că cea mai mare parte a averii acestuia - criptomonede evaluate între 1 și 2 miliarde de dolari - nu va fi recuperată niciodată.
Cuprins:
- Blogul Trilema
- Platforma de tranzacționare
- Avertizor împotriva fraudelor cu bitcoin
- Donația care ține în picioare un întreg sistem de operare
- Un milion de bitcoin
- Ce se întâmplă cu averea sa
- Plângere penală pe numele lui Eugen Simion
- „Moartea ca o veste bună”
- Pasionat de BDSM, s-a plimbat prin Timișoara cu două femei în lesă
- „Noapte bună, stăpân dulce”
Antreprenorul român Mircea Popescu, 41 de ani, unul dintre pionierii bitcoin, a murit în dimineața zilei de 23 iunie, în Costa Rica. Primele indicii conduc la ideea că s-a înecat în Oceanul Pacific, după ce s-a aruncat în apă, într-o zonă cu curenți puternici și valuri mari, potrivit informațiilor furnizate pentru Libertatea de medicina legală costaricană.
A trăit în mai multe țări, printre care Statele Unite, Egipt, Mexic și Costa Rica.
Născut în Cluj-Napoca, în 1980, Mircea Popescu a terminat în 1998 Liceul Avram Iancu din Cluj, unde a fost într-o clasă de matematică, potrivit profilului său de LinkedIn.
Facultatea a făcut-o tot la Cluj, între 1998 și 2002, unde a studiat filosofia și antropologia.
În anul 2007 a înființat Polimedia, o companie IT de planificare a resurselor, cu sediul la Timișoara. Aceasta nu a avut mare succes. Conform datelor furnizate de portalul Termene.ro, aceasta avea în 2019 zero vânzări și niciun angajat.
Ultimul an în care aceasta a înregistrat venituri a fost 2016, când a încasat 75.629 de lei și a raportat un profit net de 65.237 de lei, cu un singur angajat.
Firma a fost radiată pe 2 iunie 2020.
Blogul Trilema
În 2008 a pus bazele blogului Trilema, unde a scris constant despre diverse probleme cotidiene. Acesta nu mai este acum accesibil, dar multe din postările sale au fost arhivate pe site-urile de profil.
Faima sa a venit însă în 2012, când a început să scrie despre bitcoin, prima monedă virtuală din lume. De atunci, postările sale au fost în engleză, cele anterioare fiind în română.
- Bitcoin a fost creat de către enigmaticul Satoshi Nakamoto în 2008, ca protecție împotriva inflației. Inovația acesteia este că e descentralizată, „trăind” într-o rețea de calculatoare gestionată de utilizatori. Astfel, bitcoin ieșea de sub controlul guvernelor și al băncilor centrale.
Mircea Popescu a venit cu „teoria maximalismului bitcoin”, care postulează că în viitor acesta va fi singurul activ digital care va fi necesar, toate celelalte criptomonede fiind inferioare.
Platforma de tranzacționare
Tot în 2012 a fondat MPEx, o platformă de tranzacționare Bitcoin, unde se puteau achiziționa acțiuni, obligațiuni și opțiuni la companii. Acestea se emiteau însă contra bitcoin, nu în monede clasice.
Autoritățile americane au demarat o investigație, fiindcă ofertele au fost făcute fără acceptul SEC - Comisia de Valori Mobiliare a SUA.
Problemele au pornit după ce Satoshi DICE, un site de jocuri de noroc în care jucătorii puteau paria prin bitcoin, a fost listat pe MPEx.
Popescu a dezvăluit ulterior că autoritățile cereau datele private ale mai multor utilizatori și ale unui emitent de pe platforma MPEx, conform Coinspeaker.com.
Bitcoin.com scrie că Popescu a început să „troleze“ SEC, adică să își bată joc de cererile acestei instituții, prezentând problemele logice ale acestora.
SEC i-a cerut atunci toate documentele legate de listarea Satoshi DICE, dar Popescu a spus că nu a încălcat nicio lege, deoarece bitcoin nu se încadrează în definiția banilor. Acesta a mai scris că cererea autorităților americane este ilegală.
Ancheta s-a încheiat în 2014 prin obligarea fondatorului Satoshi DICE de a plăti 50.000 de dolari drept penalități. Complementar, acesta nu a mai avut dreptul de a emite nicio criptomonedă timp de cinci ani, conform deciziei SEC.
Între timp, și MPEx a dispărut.
Avertizor împotriva fraudelor cu bitcoin
Pe lângă asta, Popescu este cel care a avertizat cu privire la o serie de fraude cu bitcoin.
În 2013, acesta a scris pe blogul său cu privire la platformele de tranzacționare Mt.Gox și Labcoin, care ulterior s-au închis și au lăsat clienții cu pierderi de sute de milioane de dolari.
Donația care ține în picioare un întreg sistem de operare
Mircea Popescu este și cel datorită căruia există în continuare OpenBSD. Acesta este un sistem de operare gratuit, derivat din BSD, o alternativă mai puțin cunoscută la Linux.
BSD (Berkeley Software Distribution - n.r) este bazat pe Unix și este folosit în special de entuziaști, pe servere și echipamente de rețea, însă bucăți din codul său sursă au ajuns în macOS, iOS, iPadOS și tvOS, sistemele de operare de pe gadgeturile realizate de Apple.
Alte părți se află în softurile de pe consolele PlayStation de la Sony.
Din BSD s-au desprins mai multe sisteme de operare, precum FreeBSD, OpenBSD, NetBSD etc.
În ianuarie 2014, Popescu a sponsorizat fundația care face posibilă dezvoltarea OpenBSD. Fără cei 20.000 de dolari donați de acesta, fundația s-ar fi închis, deoarece nu mai putea plăti facturile la electricitate, potrivit The Register.
La acel moment revista Wired scria că „un baron bitcoin ține în viață un sistem de operare secretos”. În total au fost strânși, la acel moment, 150.000 de dolari.
Un milion de bitcoin
La un moment dat, Mircea Popescu a lăsat să se înțeleagă că ar fi avut un milion de monede virtuale bitcoin, ceea ce se traduce printr-o avere de 35 de miliarde de dolari, la valoarea de marți, 29 iunie, a criptomonedei.
Informația nu a fost însă fi vreodată confirmată.
Potrivit MarketWatch, valoarea deținerilor sale era mai mică, de un miliard de dolari. La maximul din aprilie, avea cam două miliarde de dolari, conform sursei citate. Aceeași informație este dată și de Yahoo Finance.
Chiar și așa, Popescu este unul dintre cei mai mari proprietari de bitcoin. Soarta averii sale nu este cunoscută.
Ce se întâmplă cu averea sa
Criptomonedele sunt ținute în portofele virtuale, adică niște aplicații sau programe care se află, de regulă, pe smartphone-uri, tablete sau calculatoare.
Financial Times scrie, într-o opinie, că moartea lui Popescu va duce la creșterea bitcoin. Publicația prezintă un tweet al antreprenorului Anthony Pompliano, care manageriază investiții de 500 de milioane de dolari și care a investit inclusiv în bitcoin.
Acesta îl citează, la rândul său, pe Satoshi Nakamoto, creatorul bitcoin, care a spus: „Monedele pierdute fac monedele celorlalți să valoreze puțin mai mult. Gândiți-vă ca la o donație către toată lumea”, se arată în postare.
De luni până marți, cotația bitcoin a crescut cu 5,83%, până la 36.638 de dolari pe unitate (la ora scrierii acestui articol), conform datelor furnizate de CoinMarketCap.
Acest lucru ar putea sugera că investitorii pariază pe faptul că accesul la deținerile lui Mircea Popescu a fost pierdut.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, până marți, 29 iunie, familia acestuia nu a cerut asistență pentru repatrierea trupului.
Plângere penală pe numele lui Eugen Simion
Mircea Popescu a fost implicat și în politică, el fiind activ în PNL Timiș. S-a retras din partid în momentul în care s-a decis formarea USL, în 2011, potrivit ziuadevest.ro.
Într-una dintre postările sale de pe blogul Trilema, Mircea Popescu a prezentat cum a făcut, în 2009, un denunț la Direcția Națională Anticorupție (DNA), împotriva academicianului Eugen Simion.
Acesta era acuzat că proiectul de editare a manuscriselor lui Mihai Eminescu a costat două milioane de euro, mult peste suma care a fost necesară pentru editarea manuscriselor lui Friedrich Nietzche, care a costat sub un milion de euro, conform plângerii depuse de Popescu.
„Moartea ca o veste bună”
O altă postare de pe site-ul său, din octombrie 2010, intitulată „Moartea ca o veste bună” prezintă destinele mai multor oameni de afaceri controversați din România de după 1989.
Mircea Popescu vorbește despre cum a murit „singur, într-o garsonieră amărâtă pusă la dispoziție de primărie”, Ioan Stoica, cel care în anii ’90 a pus bazele jocului piramidal Caritas.
„Fiecare lucru pentru care au muncit oamenii ăștia s-a dovedit, la o examinare mai atentă, nisip, și li s-a scurs printre degete. Nu se spânzură din motivul trist că sunt prea lași să se spânzure. Ei sunt, până la urmă, cei ce-au fugit, de-aia le știți numele. Numele celor ce n-au fugit nu le veți ști niciodată. Că-s morți toți, și morții nu interesează publicul spectator”, a scris el atunci.
Pasionat de BDSM, s-a plimbat prin Timișoara cu două femei în lesă
Dincolo de bitcoin, multe dintre postările lui Mircea Popescu au vizat preocupările sale erotice. De altfel, Mircea Popescu a fost descris de Financial Times drept „părintele toxicității bitcoin”.
Îmi place bitcoin pentru că îmi place libertatea. Simplu.
Mircea Popescu:
Pasionat de BDSM, el se descria pe Trilema ca fiind un dominator, „Stăpânul”, în timp ce pe femei le cataloga drept sclavele sale.
În urmă cu doi ani, presa a consemnat apariția lui Mircea Popescu în centrul Timișoarei alături de două femei pe care le ține în lesă, conform ziuadevest.ro.
- Wikipedia: „BDSM este un termen ce denotă o gamă de practici sexuale, incluzând jocuri de rol, dominanță/subordonare, constrângere, sado-masochism și alte dinamici interpersonale. BDSM este prescurtarea denumirii din limba engleză „Bondage & Discipline, Dominance & Submission, Sadism & Masochism”. BDSM e doar o practică sexuală cu acordul partenerilor cu obținerea plăcerii de ambele părți și fără lezarea, psihică sau fizică, a partenerilor”.
Multe dintre postările sale șochează atunci când vorbește despre femei.
Scopul femeii este să găsească un bărbat măreț (nu unul bun, atenție), să-i facă sex oral, să-i spele șosetele și să-i scrie elogiul. Asta este, uită toate prostiile pe care crezi că le faci cu cariere și cu „propria ta viață”.Mircea Popescu, pe Trilema:
Acesta dă exemple și indicații precise despre cum trebuie să arate acest ultim omagiu: „Punctul principal al elogiului trebuie să fie ilustrarea măreției omului și inutilitatea finală a lumii”.
Mircea Popescu semnează, de asemenea, povestiri, eseuri și poezii.
„Noapte bună, stăpân dulce”
Una dintre admiratoarele sale a reacționat rapid și a scris chiar din data de 24 iunie o astfel de postare pe site-ul Thewet.net, intitulată „Noapte bună, stăpân dulce”.
„Cel mai mare bărbat care a trăit vreodată a murit în această dimineață făcând unul dintre lucrurile pe care le iubea cel mai mult: jucându-se în ocean. A fost Pacificul, expansiunea fără sfârșit care l-a învățat cum să iubească marea, unde a sărit în valuri cu cea mai nouă sclavă a sa (slavegirl - n.r.) și unde se retrăsese la picnicuri epicureene”, se arată în postare.
O altă prietenă a sa a scris, la rândul său, pe blogul ei, o postare intitulată „Severed”, ceea ce se traduce prin despărțit.
Aceasta a postat și un fragment din „Moartea lui Fulger”, poezie de George Coșbuc.
Contactată de Libertatea, aceasta a spus că cel mai bine vorbesc despre el postările de pe blogul Trilema și ne-a indicat una dintre acestea, care conține citate din umoristul Păstorel Teodoreanu.
Iar Pete Rizzo, editor al Bitcoin Magazine, a postat pe Twitter un șir de citate de-ale lui Mircea Popescu.
<blockquote class="twitter-tweet"><p lang="en" dir="ltr">"We will hear all about how Bitcoin is 'bad for democracy,' and 'racist,' and everything else.<br><br>Bitcoin is doing away with big government, and everything big government supports. Everything pretty much is going away, and there's nothing anyone can do about any of it."</p>— RIZZO (@pete_rizzo_) <a href="https://twitter.com/pete_rizzo_/status/1409132257168789509?ref_src=twsrc%5Etfw">June 27, 2021</a></blockquote> <script async src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script>
