”Am fost în Colectiv când s-a întâmplat tragedia. Nu-mi plăcea foarte mult formația, ieșisem pentru că venise în București vărul meu care tocmai și-a început serviciul undeva în provincie și voiam să-mi povestească cum e pe acolo. Am ascultat două melodii și i-am zis vărului meu să ieșim afară, ca să putem vorbi liniștiți. La a treia melodie, a izbucnit incendiul. Inițial am crezut că e o bătaie, ieșiseră vreo 30-40 de oameni și se auzeau zgomote dinăuntru. După câteva secunde, am văzut un fum negru și gros ieșind pe cele două uși mici ale clubului. Totul a pornit de la patru artificii amărâte care au aprins antifonarea de pe pereți. În 30 de secunde s-a aprins tot tavanul, ca o torță. Flăcările ardeau cu presiune. În buluceala către ieșire, oamenii s-au împiedicat și au căzut unul peste altul, blocând ieșirea. Când m-am apropiat, am văzut intrarea blocată de un morman de oameni căzuți, negri, unii fumegând, alții cu flăcări în cap sau pe haine. Cei câțiva oameni care eram afară și cei câțiva care au reușit să iasă am început să tragem oamenii din morman. Toți stăteau cu mâinile întinse să fie trași din și de sub grămadă, dar se aruncau tot timpul alții peste. Ce e și mai crunt e că cei pe care reușeam să-i scoatem erau trași prin cioburile sticlelor sparte de la intrare. Am scos (noi, cei care eram acolo) un băiat ars care s-a ridicat și avea mâna stângă plină cu cioburi înfipte în ea. Am scos oameni de pe care au ars complet hainele, până și chiloții, un băiat de pe care arsese tricoul și spatele era în flăcări, având burete din ăla topit care îi ardea încontinuu pe spatele gol. Niciunul dintre cei care erau în flăcări nu se străduia să stingă focul de pe propriul corp, doar să iasă. Am văzut o fată căreia i se topiseră buzele. Trăgeam de mâinile întinse și rămâneam, uneori, cu pielea lor în mână. Imaginea cea mai impresionantă pentru mine a fost aceea a unui copil, nu știu dacă era băiat sau fată, negru, cu părul ars, pe undeva la mijlocul grămezii, care nu putea să mai strige după ajutor sau să mai spună ceva și nu făcea decât să întindă ambele mâini vlăguite înspre mine, privindu-mă ca și cum aș fi fost ultima lui speranță.
Recunosc că atunci când s-a terminat toată grămada m-am speriat cel mai rău, pentru că nu îl găsisem pe celălalt văr al meu, care rămăsese înăuntru. Am încercat să intru, mi-am pus o căciulă la gură, dar nu am reușit. După 3 pași, nu mai vedeam nimic, mă usturau limba și ochii și m-am întors. Din fericire, vărul meu a scăpat cu niște arsuri care nu sunt foarte grave prin comparație, dar numai prin comparație.
Toată lumea a ajutat mult, foarte mult. Nu aveam loc tot timpul să ajut. Chiar și câțiva dintre cei scăpați din flăcări ajutau. Nu am văzut niciun spectator inactiv. Este clar faptul că, dacă nu ajuta toată lumea la eliberarea ieșirii în momentele critice de la început, mureau mult mai mulți dintre cei care nu au reușit să iasă din prima. Ieșirea a fost eliberată în câteva minute, pompierii au început să acționeze mult mai târziu.
Apoi au apărut polițiștii. Unii dintre ei au intervenit chiar și fără echipament, jandarmii au intrat direct, cu mult curaj. Pompierii au ajuns ultimii, dar au salvat tot ce mai era de salvat. SMURD-ul, providențial ca întotdeauna. Mulțumiri și respect.
Condoleanțe sincere familiilor îndurerate.”, a scris George Chiriță pe contul lui de Facebook.
Cuprins:
Tinerii care au murit sau au fost răniţi în incendiul din clubul Colectiv sunt victimele unor erori de neiertat, care, din nefericire, nu au fost observate de autorităţi la ultima inspecţie. Probabil, mai potrivită decât starea de şoc ar fi acum, pentru noi toţi, starea de furie. De ce? Tragedia a fost declanşată de o combinaţie nefastă şi inadmisibilă de zgârcenie şi de prostie.
În timp ce medicii fac eforturi colosale să-i salveze pe răniţi, o anchetă de amploare a fost declanşată pentru stabilirea cauzei care a dus la declanşarea incendiului. Iar primele indicii - deocamdată din surse neoficiale - sunt halucinante.
Administratorul firmei care a asigurat izolarea fonică la Colectiv ne-a declarat că patronii i-au cerut să folosească materiale ieftine, iar angajaţii ar fi spălat tavanul în urmă cu o lună, îndepărtând astfel soluţia ignifugă cu care era impregnat.
“Noi am pus la dispoziţie mai multe materiale din care să aleagă, patronii l-au ales într-un final pe cel mai ieftin. Colaborarea noastră a început în 2013, însă reprezentanţii clubului trebuiau să fie controlaţi, ei nu au avut controale până acum... La astfel de evenimente ar fi trebuit să stea cu pompierii lângă scenă! Mai grav este că, în urmă cu o lună, am aflat că angajaţii au dat jos tavanul, care este dintrun burete ce conţine soluţie ignifugă, şi l-au spălat, ca să scape de fumul care s-ar fi impregnat. Nu ştiu cu ce soluţie a fost spălat, însă acest lucru poate fi definitoriu pentru propagarea focului cu atâta rapiditate”, a declarat pentru Libertatea administratorul firmei Pro Audio Store, Ştefan Şuto.
O altă problemă care a agravat situaţia vineri seară a fost lipsa personalului calificat, a acelor oameni care să pună mâna pe un extinctor la momentul potrivit şi să îndrume lumea către ieşire.
Clubul fusese amendat din această pricină în urmă cu doar o săptămână, dar patronii nu au luat nici un fel de măsuri. Factori agravanţi au fost şi existenţa unei singure uşi, dar şi faptul că în club, care are o capacitate de 100 de persoane, erau, cum spuneam mai sus, în jur de 400 în momentul declanşării incendiului.
În aceste condiţii, nu e de mirare că, deşi ancheta este abia la început, procurorii vorbesc deja de omor calificat şi distrugere calificată.
Medicii care efectuează autopsiile susţin că majoritatea tinerilor au murit ucişi de aerul inhalat. Mulţi dintre ei aveau ochii arşi şi corneea distrusă. Leziunile de la nivelul feţei au îngreunat, de altfel, identificarea decedaţilor.
Asta, şi faptul că o mare parte nu aveau la ei acte de identitate. “Majoritatea au murit instantaneu. Odată cu începutul incendiului, au ars şi materialele din jur, mesele, scaunele şi acea tapiţerie care antifona şi care conţine cianuri şi substanţe toxice. Pe lângă monoxidul de carbon, arderea capitonajului, care conţine derivaţi toxici şi chimicale, a dus la otrăvirea aerului cu cianuri”, susţin surse din cadrul IML.
Cauzele morţii au fost arsurile de laringe, de faringe, trahee şi bronhii, dar şi inhalarea de fum şi intoxicaţia cu gaze toxice şi monoxid de carbon, susţin surse de asemenea, câteva persoane cu leziuni mecanice, de pe urma căderilor, lovirilor sau a strivirii.
Printre cei decedaţi se numără Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru, chitariştii trupei care concerta pe scena clubului, Goodbye to Gravity. Solistul formaţiei, Andrei Găluţ, e în stare gravă - în comă, cu arsuri pe 45% din suprafaţa corpului -, la fel basistul, Alex Pascu, fiul Anei Pascu, fostă scrimeră dublă laureată cu bronz în anii ’70, acum vicepreşedintă a Federaţiei Internaţionale de Scrimă şi preşedintă de onoare a Federaţiei Române de Scrimă.
Medicii de la Spitalul Floreasca, unde sunt internaţi, sunt rezervaţi în privinţa şanselor lor de supravieţuire. Adrian Despot, de la Viţa de Vie, despre care a umblat la un moment dat zvonul că ar fi fost rănit grav, a fost, de fapt, rănit uşor. Wilmark şi Oana Tache, alte vedete care s-au aflat la locul tragediei, sunt nevătămaţi.
Turul de forţă început vineri seară de medicii din spitalele bucureştene, odată cu decretarea codului roşu, se va transforma într-un test de anduranţă în zilele următoare, când răniţii aflaţi în spitalele de urgenţă vor fi supuşi unor intervenţii chirurgicale necesare, dar riscante şi complicate. Unii, cei în stare gravă, nu se ştie dacă vor supravieţui.
Secretarul de stat Raed Arafat a făcut apel la toţi românii să doneze sânge, fiindcă vor fi necesare transfuzii în cazul tuturor celor operaţi. Sunt apţi să doneze cei care au între 18 şi 65 de ani, peste 50 kg, sunt sănătoşi clinic şi nu au avut în copilărie boli precum hepatita, nu au consumat grăsimi în ultimele 24 de ore şi nici alcool în ultimele 48. Gravidele şi lăuzele nu au voie să doneze sânge.
După ce au efectuat măsurători toată noaptea alături de criminalişti la clubul Colectiv, procurorii de pe lângă Parchetul Bucureşti au fost înştiinţaţi telefonic că trebuie să predea documentaţia Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a preluat cazul. Amploarea uriaşă pe care a luat-o acest caz şi numărul mare de victime au stat la baza acestei decizii.
Ieri la prânz, Klaus Iohannis a decretat trei zile de doliu naţional în memoria victimelor de la clubul Colectiv.
De altfel, imediat după producerea tragediei, preşedintele României a postat pe Facebook următorul mesaj: “Sunt cutremurat şi profund îndurerat de tragicul eveniment care s-a produs în această seară în centrul Capitalei. Este un moment foarte trist pentru noi toţi, pentru naţiunea noastră şi pentru mine personal. În aceste momente dureroase, îmi exprim întreaga compasiune şi solidaritate faţă de familiile celor afectaţi de această tragedie. Totodată, asigur familiile afectate de acest eveniment zguduitor de întregul sprijin al celor implicaţi în operaţiunile de salvare şi îi rog să aibă încredere că instituţiile responsabile depun toate eforturile pentru ca efectele catastrofei să fie cât mai limitate. Vă chem pe toţi să fim alături de familiile îndurerate şi să dăm dovadă de solidaritate şi de compasiune”.