Irina Sokolova şi Serghei Sokolov au 61 de ani, iar până în urmă cu un an au trăit în Kiev, unde lucrau pentru unul din cele mai importante institute de cercetare din Ucraina.
Cei doi se gândeau uneori ca, atunci când se vor pensiona, să-şi urmeze fiica în România, unde aceasta s-a stabilit în urmă cu 15 ani, împreună cu soţul ei.
Cuprins:
“Plănuiam să ne mutăm lângă ea mai târziu, însă Rusia ne-a împins de la spate”, oftează Serghei, cel care a decis să pună siguranţa lor mai presus de orice.
“În Kiev nu vedeam nimic, nu eram bombardaţi, cum au păţit oamenii în alte zone, dar plutea o tensiune îngrozitoare. Era o glumă, în ţara noastră: când te întreba cineva unde mergi, spuneai că mergi să sapi tranşee. Acum nu mai e deloc o glumă”, povesteşte Serghei. Bărbatul îşi aminteşte că la Kiev viaţa s-a schimbat mult în ultimii 20 de ani şi ajunsese să nu se mai simtă în siguranţă. Mai mult, familia are rude în Mariupol şi Doneţk, locuri în care războiul a fost resimţit din plin.
“Te aşteptai la orice, dar nu ştiai când şi cum. Era ca după explozia de la Cernobîl. Partea bună e că devii mai pragmatic, înveţi să acţionezi sub presiune”, încearcă Serghei să explice. În aceste condiţii, cei doi soţi şi-au vândut apartamentul din Kiev şi au urmat-o pe Julia, fiica lor, stabilită la Bran, oraşul natal al bărbatului ei.
Cei doi pensionari şi-au găsit o căsuţă cu grădină în Predeluţ şi s-au instalat acolo. Din păcate, sunt încă neliniştiţi la gândul că părinţii Irinei, în vârstă de 90, respectiv 86 de ani, nu s-au dat duşi din locul unde au stat o viaţă.
Ucrainenii recunosc faptul că nu ştiau mai nimic despre România şi despre români când au venit încoace, mai ales că de când ţara noastră a intrat în NATO, canalele proruse difuzează doar imagini cu mahalaua Bucureştiului sau cu dezastre petrecute aici. Tocmai de aceea, prietenilor lor din Kiev le e greu să creadă când le povestesc cum arată noua lor viaţă.
“Aici, la Predeluţ, peisajul e superb, mai ales când ne gândim la Kiev, care e în mijlocul stepei, la 800 de kilometri de Munţii Carpaţi şi la 1.000 de Marea Neagră. Am scăpat de vacarmul unei metropole care are, probabil, 6 milioane de locuitori şi am găsit această linişte”, spune Irina încântată. Femeia a fost fericită să descopere că vecinii au fost foarte primitori şi chiar i-au ajutat de câte ori au avut nevoie la amenajarea casei, cu sfaturi de grădinărit sau ponturi pentru plimbări în zonă.
Mai în glumă, mai în serios, cei doi ucraineni sunt încântaţi şi de faptul că faimoasa iarnă din Carpaţi nu le dă bătăi de cap. În primul lor sezon rece în România, chiar dacă zăpada a căzut din belşug, spun că au resimţit temperatura de -20 de grade ca pe una de -5 din stepa ucraineană, aşa că s-au putut bucura din plin de excursii şi de schiat, mai ales că sunt înconjuraţi de pârtii.
Ucraina se confruntă, din 18 februarie anul trecut, cu o degradare a situaţiei în Crimeea şi în alte regiuni proruse. Aproximativ 5.700 de persoane au murit şi cel puţin 1,25 de milioane şi-au părăsit locuinţele de la începutul conflictului.
Guvernul ucrainean, liderii occidentali şi NATO spun că există dovezi clare că Rusia ajută rebelii cu armament greu şi militari. Experţii independenţi susţin acuzaţiile, în timp ce Moscova neagă, insistând că toţi ruşii care luptă alături de rebeli sunt... “voluntari”.