Premierul francez Elisabeth Borne și-a dat demisia. Cine sunt potențialii succesori
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Prim-ministrul francez Elisabeth Borne a demisionat luni, 8 ianuarie, în contextul în care președintele Emmanuel Macron încearcă să dea un nou impuls celui de-al doilea mandat al său, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European și a Jocurilor Olimpice de la Paris din această vară, informează Reuters.
Macron a acceptat demisia, dar nu a numit imediat un succesor la șefia guvernului.
„Doamnă prim-ministru, dragă Elisabeth Borne, munca dumneavoastră în serviciul naţiunii noastre a fost exemplară în fiecare zi", a scris Emmanuel Macron, într-o postare pe rețeaua de socializare X.
Madame la Première ministre, chère @Elisabeth_Borne, votre travail au service de notre Nation a été chaque jour exemplaire. Vous avez mis en œuvre notre projet avec le courage, l’engagement et la détermination des femmes d’État. De tout cœur, merci. pic.twitter.com/G26ifKfKzj— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) January 8, 2024
„Aţi pus în aplicare proiectul nostru cu curajul, angajamentul şi determinarea femeilor de stat. Din toată inima mea, vă mulţumesc", a adăugat liderul de la Palatul Élysée .
Elisabeth Borne „va asigura, împreună cu membrii guvernului, gestionarea afacerilor curente până la numirea noului guvern", a precizat Palatul Élysée, într-un comunicat de presă.
Schimbarea premierului vine după un an marcat în Franța de crize politice declanșate de contestatele reforme ale sistemului de pensii și ale legilor privind imigrația.
De asemenea, schimbarea are loc cu doar cinci luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, în care se așteaptă ca euroscepticii să obțină câștiguri importante, într-un moment de nemulțumire publică generalizată din cauza scumpirii traiului și a eșecului guvernelor europene de a reduce fluxurile de migrație.
În Franța, sondajele de opinie arată că partidul lui Macron se află în urma partidului liderului de extremă-dreapta Marine Le Pen, cu aproximativ opt până la zece procente înainte de votul din iunie.
Cine i-ar putea lua locul lui Borne
Speculațiile cu privire la o remaniere guvernamentală au fost numeroase în săptămânile care au urmat după ce adoptarea la limită în parlament a unor reguli mai stricte privind imigrația a scos la iveală fisuri profunde în majoritatea centristă a lui Macron. Macron însuși a promis o nouă inițiativă politică.
Printre cei citați ca potențiali candidați pentru a o înlocui pe Borne se numără ministrul educației, Gabriel Attal, în vârstă de 34 de ani, și ministrul apărării, Sebastien Lecornu, în vârstă de 37 de ani. Oricare dintre aceștia ar fi cel mai tânăr prim-ministru francez din istorie.
Ministrul de finanțe, Bruno Le Maire, și fostul ministru al agriculturii ,Julien Denormandie, sunt, de asemenea, menționați de specialiști ca posibile opțiuni pentru șefia guvernului francez.
Schimbarea premierului nu va duce neapărat la o schimbare de direcție politică, ci mai degrabă va semnala dorința de depășire a reformelor privind pensiile și imigrația și de concetrare pe noi priorități, inclusiv atingerea nivelului de ocupare deplină a forței de muncă.
Birocrat de carieră, care a servit numeroși miniștri ai Partidului Socialist înainte de a se alătura guvernelor lui Macron, Borne a devenit prim-ministru în mai 2022, conducând guvernul pentru 20 de luni.
În vârstă de 62 de ani, ea a fost a doua femeie care a ocupat această funcție, în istoria Franței.
Macron și guvernul său, condus de Borne, s-au luptat să se descurce cu un parlament mai turbulent pentru a trece legi, în contextul în care au pierdut majoritatea absolută la scurt timp după ce Macron a fost reales pentru un al doilea mandat, în 2022.
Consilierii președintelui francez spun că acesta a reușit să treacă cele mai dificile părți ale planului său economic în primul an și jumătate al celui de-al doilea mandat, în pofida lipsei unei majorități absolute în parlament, și că viitoarele reforme, de exemplu în domeniul educației și al eutanasiei, vor fi mai consensuale.
Însă decizia lui Macron de a utiliza puterile executive ale președintelui, anul trecut, pentru a adopta creșterea a vârstei de pensionare la 64 de ani - măsură extrem de contestată - a declanșat săptămâni de proteste violente în Franța.
Este probabil ca remanierea să intensifice cursa în tabăra lui Macron pentru alegerile prezidențiale din 2027, fostul prim-ministru Edouard Philippe, ministrul de interne Gerard Darmanin și Le Maire fiind văzuți ca potențiali candidați la președinție.
Foto: Profimedia Images
Vale25 08.01.2024, 21:45
Credeam că numai la noi sunt incertitudini...
Vale25 08.01.2024, 21:45
Au avut ei un anumit motiv pentru care s-a ajuns în această situație..
valeria2929 08.01.2024, 22:22
Un articol interesant......
Narcisu 08.01.2024, 22:49
Un guvern și un președinte care a dus Franța in momente de haos,și cu scădere a nivelului de trai..
lipanileana 08.01.2024, 23:49
Fiecare are un anume motiv că d ajunge într-o anumită situație.