Prima zi de concediu medical nu se mai plătește, de la 1 februarie. ,,Pedeapsă la grămadă” pentru bolnavii din România

Epidemie la birou? „Bolnavii de gripă sau de varicelă vor merge la muncă, doar ca să fie plătiți”

Una dintre cele mai mari temeri exprimate de dr. Daciana Toma, medic de familie, este legată de bolile contagioase. Reducerea drastică a veniturilor (0% în prima zi și doar 55% în următoarele zile pentru afecțiuni curente) va împinge pacienții să ignore recomandările de izolare.

„Ce înseamnă, de fapt, asta pentru societate? Că în perioada de boală unii pacienți cu gripă, de exemplu, sau cu varicelă ar putea merge la muncă, să fie plătiți și astfel să-i îmbolnăvească și pe alții”.

Dr. Daciana Toma a explicat dificultatea gestionării acestor cazuri sub presiunea noilor reguli de eliberare a documentelor: „Pentru varicelă, eu ca medic de familie, nu pot să-i dau zece zile, îi dau șapte. Deși se discută despre necesitatea de a sta mai mult, până la 10 zile, nu pot acorda decât fracționat concediul medical. Iar dacă starea pacientului nu se îmbunătățește spectaculos în acest interval de 7 zile, îl trimit la medicul de boli infecțioase pentru prelungire”.

În ceea ce privește gripa, România se confruntă cu un nou val de cazuri. Datele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) arată că în săptămâna 19.01.2026 – 25.01.2026 au fost raportate: 8.499 cazuri de gripă clinică la nivel național, comparativ cu 6.287 înregistrate în săptămâna precedentă, de
1.6 ori mai multe față de media ultimelor 5 sezoane (5.436). ,,Supergripa” a ajuns și în România, care e în alertă epidemiologică: „Sistemul imunitar nu o mai recunoaște la fel de eficient”

Factura bolii: Ce spune, concret, Ordonanța de urgență nr. 91/2025 despre plata concediilor medicale

Pentru concediile medicale emise începând cu 01.02.2026, prima zi de absență nu mai este plătită de nimeni (nici de angajator, nici de stat). Riscul financiar pentru prima zi de boală este transferat integral asupra angajatului. Această regulă se aplică uniform, indiferent de codul de boală sau de tipul concediului medical. OUG nr. 91/2025 nu instituie excepții pentru afecțiuni grave sau situații speciale în ceea ce privește prima zi neplătită.

Pentru afecțiunile curente – Boli Obișnuite (Cod 01), cuantumul indemnizației se va menține progresiv:

• Ziua 1: 0% (neplătită).
• Zilele 2–7: 55% din baza de calcul.
• Zilele 8–14: 65% din baza de calcul.
• Zilele 15+: 75% din baza de calcul.

Pentru celelalte tipuri de concedii medicale (urgențe, boli infectocontagioase, maternitate, neoplazii etc.), prima zi este, de asemenea, neplătită, însă din ziua a 2-a încolo se aplică procentele speciale prevăzute de legislația specifică (75%–100%).

„Pedeapsa la grămadă” versus sancționarea abuzurilor: Cine sunt adevăratele victime?

Deși autoritățile justifică OUG 91/2025 ca fiind un instrument de combatere a „concediilor fictive”, dr. Daciana Toma consideră că măsura îi lovește pe cei corecți, în loc să îi vizeze pe cei care fraudau sistemul.

„Cei care au beneficiat nejustificat de concedii medicale, aceia ar trebui să plătească, pentru că așa descurajezi astfel de practici, nu pedepsindu-i pe toți la grămadă. Mi se pare o măsură nepotrivită”, a subliniat vicepreședinta SNMF.

Aceasta subliniază că nu există date care să susțină o fraudă generalizată la nivelul medicilor de familie: „Pentru ce ne pedepsesc pe toți? În condițiile în care avem drepturi ca asigurați la sistemul de sănătate”, se întreabă retoric medicul de familie.

Radu Gănescu (COPAC) a participat la întâlnirea cu Ministerul Sănătății unde s-a discutat despre exceptarea pacienților cronici care au concedii medicale repetitive în același an. „Nu știm cum se va implementa această propunere și când. Oricum de la primul concediu medical emis nu prea ai cum. Trebuie să vezi că e repetitiv. Sunt pacienți cronici care merg la spital odată la 3 luni, la 6 luni sau chiar de 4 ori pe lună, cum e cazul meu pentru tratament, și sunt nevoiți să-și ia liber de la serviciu sau concediu medical”, a explicat Radu Gănescu.

În opinia sa, fenomenul concediilor medicale fictive nu va dispărea. „Nimeni nu ar trebui să-și ia concediu medical fără să fie plătit, că suntem plătitori de taxe”.

Speranțe pentru cronici: Delimitarea între boala acută și cea cronică

Rozalina Lăpădatu (APAA) crede că o soluție ar fi redefinirea codurilor de boală. Dacă bolile cronice vor fi tratate unitar, pacienții cu cancer, boli cardiovasculare, HIV sau boli rare vor beneficia de aceleași scutiri. Însă, Radu Gănescu avertizează: „dacă propunerile pacienților nu sunt aprobate de Guvern și nu sunt incluse în normele de aplicare, degeaba”. Pacienții cronici „petrec ore întregi pe holurile spitalelor”, o dată pe lună.

Haosul codurilor: Urgențe care nu sunt urgențe în ochii medicilor

Noua Ordonanță creează o ierarhie a plății bazată pe coduri, dar dr. Toma atrage atenția asupra incoerenței medicale a listelor actuale.

„Multe dintre urgențe medico-chirurgicale din listă nu au nicio legătură cu urgențele medico-chirurgicale care au cod roșu la camerele de gardă ale Unităților de Primiri Urgențe (UPU). O infecție urinară nu e neapărat o urgență. E o afecțiune acută. Nu e o urgență medicală”. Medicul de familie adaugă că nimeni nu verifică relevanța clinică a acestor încadrări și punctează că presiunea financiară nu va rezolva problema concediilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro