Primăria București a dezvăluit cum va arăta Capitala peste câțiva ani, după aplicarea ghidurilor de regenerare urbană

„După ce vom primi feedback-ul vostru, vom duce varianta finală la vot în fața Consiliului General”

„Cum va arăta Capitala peste câțiva ani? La asta răspunde Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU)! Am finalizat-o și am pus-o în dezbatere publică. După ce vom primi feedback-ul vostru, vom duce varianta finală la vot în fața Consiliului General. Este un document extrem de important și util, care ia în calcul nevoile voastre, al cetățenilor, și care ne ajută să planificăm și gestionăm eficient proiectele și investițile făcute.

De peste 30 de ani, Bucureștiul a funcționat fără o strategie autentică de dezvoltare. Deciziile au fost luate de multe ori ad-hoc, fără planificare pe termen lung și fără un set clar de priorități.
Iar asta a dus la haos în întreg orașul. Este necesară o strategie unitară pentru a putea schimba fața orașului! Și vom începe cu zona centrală”, a transmis Primăria Municipiului București, pe Facebook.

O serie de ghiduri pentru regenerare urbană au fost elaborate ca parte a strategiei

Conform postării, ca parte a strategiei au fost elaborate o serie de ghiduri pentru regenerare urbană, care includ modele, meotodologii și concepte de intervenție de la reconfigurarea piețelor publice și a cursului Dâmboviței, la revitalizarea spațiilor gri, introducerea infrastructurii verzi urbane și revitalizarea patrimoniului cultural și istoric.

Bucureștiul a rămas în urma standardelor administrative de acum un secol, avertizează arhitectul Bogdan Fezi

Bucureștiul a rămas în urma standardelor administrative de acum un secol, iar Planul Urbanistic General (PUG) nu a mai fost actualizat de 26 de ani, a avertizat arhitectul Bogdan Fezi.

Într-un interviu acordat Libertatea, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților București și profesor universitar atrage atenția că birocrația sufocantă blochează proiectele ani, în timp ce lipsa unui urbanism modern condamnă bucureștenii la trafic infernal și un oraș fără dotări esențiale.

Întrebat dacă mai putem face ceva ca Bucureștiul să (re)devină un oraș decent, dacă nu chiar un reper european, acesta a răspuns:

„M-am născut în București iar experiențele mele ca arhitect în străinătate, în Marea Britanie sau Franța, m-au făcut să fiu și mai atașat de orașul meu natal.

După un lung proces de asimilare a modelelor europene, capitala României a ajuns ca, în anul 1934, să fie considerată printre singurele orașe din lume care realizau o adevărată „știință comunală” și, în 1939, să primească medalii de aur și marile premii internaționale. Sunt convins că Bucureștiul poate redeveni un reper european.

Pentru aceasta trebuie să punem în aplicare mecanismele necesare care să permită, din nou, ca energia locuitorilor și capacitatea profesioniștilor să își spună cuvântul”, a declarat Bogdan Fezi.

De asemenea, arhitectul dr. Radu-Petru Racolta, care locuiește în Franța, s-a aflat la finalul lunii octombrie 2024 la București pentru câteva zile și a povestit pentru Libertatea despre modul în care Bucureștiul, dar și alte orașe din țară au avut parte de o dezvoltare imobiliară profund greșită.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE