Cuprins:
Ce influențează cu adevărat durata vieții?
Cercetătorii s-au bazat pe datele din Biobankul Marii Britanii, o bază de date biomedicală ce conține informații detaliate despre genetica, sănătatea, veniturile și stilul de viață a peste 500.000 de persoane.
Analiza a arătat că genetica joacă un rol surprinzător de mic în longevitate. Vârsta și sexul explică 47% din variațiile mortalității, în timp ce genetica adaugă doar 3%. În schimb, factorii de mediu și stilul de viață influențează aproximativ 17% din variabilitatea longevității.
Printre factorii care cresc riscul de moarte prematură, fumatul ocupă un loc fruntaș, majorând riscul cu 60% comparativ cu nefumătorii.
În schimb, educația, situația financiară bună și activitatea fizică reduc acest risc – exercițiile fizice, de exemplu, scad probabilitatea de deces prematur cu 25%.
Legătura dintre relațiile sociale și longevitate
Una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri ale studiului a fost importanța conexiunilor sociale. Persoanele care locuiesc cu un partener beneficiază de un efect protector comparabil cu cel al activității fizice. De asemenea, vizitele frecvente la familie și prietenii de încredere contribuie la reducerea mortalității.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Singurătatea, pe de altă parte, este un factor major de risc pentru o moarte prematură, fiind asociată cu inflamații crescute și un sistem imunitar slăbit.
În plus, afectează și sănătatea mintală – persoanele care se simt lipsite de entuziasm sau obosite frecvent prezintă un risc cu 45% mai mare de deces prematur, un posibil semn al depresiei sau epuizării.
Factorii care influențează sănătatea
Experiențele din copilărie au un impact de durată asupra longevității. De exemplu, britanicii care au fost supraponderali la vârsta de 10 ani sau ai căror mame au fumat în timpul sarcinii prezintă un risc crescut de mortalitate cu 16%, respectiv 12%.
În ceea ce privește bolile, factorii de mediu influențează mai puternic afecțiuni precum bolile pulmonare și hepatice (aproximativ 35% din cazuri), în timp ce în anumite tipuri de cancer și boli neurologice, genetica joacă un rol dominant. Spre exemplu, mutația genei BRCA2 este o cauză frecventă a cancerului de sân, iar varianta genei APOE crește riscul de Alzheimer.
Sănătatea mintală și relațiile sociale, la fel de importante ca exercițiile fizice
Deși studiul nu stabilește o relație de cauzalitate, rezultatele sugerează că legăturile sociale și starea de bine mintală sunt la fel de importante ca exercițiile fizice pentru a trăi mai mult.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
Dacă un stil de viață activ, lipsa fumatului și o situație financiară stabilă sunt esențiale, la fel de mult contează conexiunile interumane și sentimentul de apartenență.
Cu alte cuvinte, secretul unei vieți lungi nu stă doar în știință, ci și în relațiile pe care le construim.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_45063146cd597b758e5a7075e6501c45.jpg)