Unul din zece prizonieri capturați de Ucraina nu este cetățean rus. Din ce țări provin mercenarii care luptă pentru armata lui Putin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Datele oficiale furnizate de autoritățile de la Kiev arată că unul din zece prizonieri de război capturați de forțele ucrainene nu deține cetățenie rusă. Statistica reprezintă o creștere semnificativă față de anii precedenți și confirmă faptul că Moscova își extinde masiv rețeaua de racolare la nivel global pentru a compensa pierderile umane de pe câmpul de luptă, relatează Current Time.
Cuprins:
Informațiile provin din cadrul proiectului ucrainean „Vreau să trăiesc”, gestionat de Sediul Central de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război.
În primele nouă luni ale anului 2026, printre militarii capturați pe front s-au identificat cetățeni din peste 55 de țări, ponderea străinilor din totalul prizonierilor crescând de la 7% la sfârșitul anului trecut până la 10% în prezent.
Harta globală a mercenarilor: Din America Latină până în Asia
Analiza realizată de experții ucraineni indică o diversificare geografică uimitoare a profilului celor care ajung să îmbrace uniforma armatei ruse.
Printre prizonierii de război aflați în custodia Kievului se numără cetățeni din țări precum Argentina, Panama, Paraguay, Peru, Honduras, Vietnam sau Mongolia.
Până în prezent, inițiativa „Vreau să trăiesc” a reușit să identifice numele a aproape 29.000 de cetățeni străini care au semnat contracte de angajare cu Ministerul Apărării din Rusia de la declanșarea invaziei la scară largă.
Reprezentanții proiectului subliniază contrastul dintre discursul oficial al Kremlinului și realitatea din teren, arătând că în timp ce propaganda rusă le vorbește propriilor cetățeni despre o presupusă luptă împotriva întregii lumi, Moscova atrage bărbați din toate colțurile globului pentru a-i folosi în operațiunile militare din Ucraina.
Sumele uriașe cu care Moscova îi ademenește pe recruți
Amplificarea acestui fenomen este susținută de o strategie agresivă de stimulare financiară pusă în aplicare de autoritățile ruse.
Serviciul de informații militare al Ucrainei a semnalat că Ministerul rus al Apărării și-a fixat ca obiectiv recrutarea a aproximativ 18.500 de cetățeni străini pe parcursul anului 2026.
Pentru realizarea acestei ținte, autoritățile de la Moscova au efectuat verificări sistematice privind numărul bărbaților străini cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani aflați pe teritoriul Federației Ruse și au activat 97 de centre speciale de selecție pentru serviciul militar pe bază de contract.
Pachetul financiar oferit este extrem de atractiv pentru cetățenii proveniți din țări cu economii fragile sau din medii defavorizate.
Un străin care semnează un contract pe o perioadă de cel puțin un an primește o plată unică de la bugetul federal în valoare de 400.000 de ruble, echivalentul a aproximativ 4.760 de dolari.
La această sumă fixă se adaugă compensații lunare generoase și bonusuri consistent acordate de regiunea rusă în care este încheiat contractul, astfel că valoarea totală primită la înrolare poate ajunge la câteva milioane de ruble.
Rețelele de recrutare și reacția Kievului
Capturarea unui număr tot mai mare de luptători străini oferă Ucrainei nu doar dovezi despre dimensiunea internațională a efortului de război rus, dar și pârghii în cadrul schimburilor de prizonieri și al demersurilor diplomatice.
Oficialii de la Kiev au transmis în mod repetat avertismente către guvernele din America Latină, Asia și Africa, solicitându-le să ia măsuri severe împotriva rețelelor ilegale de recrutare care operează pe teritoriile lor.
În timp ce mulți dintre acești bărbați ajung pe front atrași de promisiunile financiare sau de opțiunea de a obține cetățenia rusă, realitatea din linia întâi se dovedește rapid a fi dramatică.
Rata ridicată a pierderilor în rândul unităților formate din străini determină un număr tot mai mare de mercenari să se predea și să apeleze la canalele de asistență puse la dispoziție de autoritățile ucrainene.
