Semnal de alarmă de la Poliția Capitalei: „Prea mulți români își pierd banii din doar câteva click-uri!” Ghid complet împotriva celor 4 mari fraude online
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Poliția Română desfășoară la nivel național, în perioada 21-25 septembrie 2026, o nouă ediție a campaniei „Săptămâna prevenirii criminalității”. În cea de-a doua zi, dedicată exclusiv siguranței digitale, Poliția Capitalei, prin Serviciul de Analiză și Prevenire a Criminalității, s-a mutat în Pasajul Universității din București cu un mesaj direct pentru trecători: atenție la capcanele din mediul online, unde conturile vă pot fi golite în câteva secunde! Libertatea a stat de vorbă cu cmș. Mihai Mădălin Mincu, șeful Serviciului de Analiză și Prevenire a Criminalității, Poliția Capitalei, aflat în Pasajul de la Universitate, unde le explica trecătorilor despre fraudele online.
Tabloul statistic al fraudelor: Cât ne costă lipsa de atenție?
Dimensiunea acestei vulnerabilități este confirmată de datele adunate chiar de autorități: în cadrul unui experiment derulat în proiectul național #SiguranțaOnline (derulat de Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică - DNSC și Asociația Română a Băncilor - ARB în 2021), în doar 6 zile de teste, peste 6.700 de persoane au dat click pe bannere-fictive de tip phishing. Dintre aceștia, 55% au căutat un „câștig sigur”, 38% electrocasnice, 5% investiții garantate și 2% o vacanță de vis. Cei mai predispuși să dea click pe iluzii financiare au fost bărbații (60%), cu vârste între 35 și 54 de ani.
Statisticile formulate în cadrul proiectului național #SigurantaOnline (derulat de Poliția Română, DNSC și Asociația Română a Băncilor) arată că o singură metodă de fraudă – cum ar fi falsul credit bancar sau investițiile fictive – generează pierderi de milioane de euro anual din conturile românilor.
„Prea mulți au fost care și-au golit conturile fără să își dorească treaba asta. De recuperat reușim să recuperăm, dar uneori este prea târziu, oamenii ajung la noi prea târziu. Odată ce s-a făcut un transfer prin bancă, chiar dacă noi sunăm, de cele mai multe ori, banca nu mai poate opri tranzacția”, a precizat pentru Libertatea cmș. Mihai Mădălin Mincu, șeful Serviciului de Analiză și Prevenire a Criminalității, Poliția Capitalei, aflat în Pasajul de la Universitate, unde le explica trecătorilor despre fraudele online.
Trei fraude sunt raportate în fiecare oră în România. „Se exploatează vulnerabilitatea umană, ingineria socială”
Profilul victimelor: De la tineri din IT la vârstnici vulnerabili
Polițiștii desființează ideea preconcepută conform căreia doar persoanele în vârstă sau fără studii cad în plasă. Mecanismul de manipulare al atacatorilor este conceput să funcționeze indiferent de pregătirea profesională.
„Ultimele cazuri nu au reliefat neapărat o victimă sigură. Am avut oameni în vârstă, dar și oameni tineri care aveau joburi foarte OK. Presiunea aceasta psihologică duce cumva către acțiuni pe care noi nu le conștientizăm în momentul acela. Când ești contactat de cineva și ți se promite că îți dă exact suma cerută, apare un impuls care te face să iei lucrurile mai superficial”, a explicat cmș. Mihai Mădălin Mincu
În cazul persoanelor vârstnice, dincolo de spațiul virtual, metoda clasică „Accidentul” continuă să facă victime, la fel și capcanele de tip „ai câștigat un premiu / un telefon, doar răspunde la o întrebare simplă”.
Cele 4 mari metode de înșelăciune prezentate în Pasajul Universității
Anchetatorii au împărțit în patru mari categorii schemele folosite în prezent de atacatori:
1. Metoda platformelor de anunțuri
- Cum funcționează scenariul: Un fals cumpărător te contactează rapid pe WhatsApp sau alte aplicații de mesagerie și îți trimite un link extern. Acesta susține că a plătit deja produsul și că trebuie doar să îți introduci datele cardului pentru a primi banii în cont.
- Cum te protejezi: Nu părăsi niciodată chatul oficial al platformei de vânzări. Nu introduce sub nicio formă datele cardului (în special codul CVC/CVV) pentru a primi bani; pentru orice încasare sau transfer este nevoie doar de codul IBAN!
2. Metoda ghișeul.ro / Amenda falsă
- Cum funcționează scenariul: Primești un SMS sau un e-mail alertându-te că ai fost surprins de un aparat radar sau că ai o amendă neplătită, la care este anexat un link scurt pentru plată urgentă.
- Cum te protejezi: Nu accesa linkurile primite prin SMS-uri sau e-mailuri de la numere și adrese necunoscute. Intră direct pe site-ul oficial ghiseul.ro sau folosește aplicația oficială pentru a verifica dacă ai într-adevăr de plată.
3. Falsul credit bancar (cea mai răspândită metodă)
- Cum funcționează scenariul: Ești sunat de un presupus angajat al băncii (sau chiar de un fals polițist) care te anunță că o persoană încearcă să facă un credit pe numele tău. Sub presiune psihologică, ești instruit să faci tu un credit și să virezi banii într-un așa-zis „cont de siguranță”.
- Cum te protejezi: Închide apelul imediat! Banca nu îți va cere niciodată să faci credite sau transferuri de bani pentru a-ți proteja contul. Sună tu direct la numărul oficial de asistență clienți de pe spatele cardului bancar.
4. Investițiile fictive
- Cum funcționează scenariul: Reclame capcană care folosesc imaginea unor figuri publice sau companii cunoscute promit câștiguri uriașe pe platforme de tranzacționare false. La început ți se cer sume mici (200-300 de lei), pe care le recuperezi multiplicat pentru a-ți câștiga încrederea, urmând apoi cereri de mii de euro.
- Cum te protejezi: Reține că nu există investiții financiare cu profit uriaș și garantat. Înainte de a trimite bani, verifică dacă entitatea financiară este autorizată pe site-ul oficial al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Ce trebuie să faci când primești o solicitare suspectă?
- Pentru linkuri primite pe telefon sau e-mail: Nu da click! Dacă vrei să verifici un link suspect, poți folosi platforme gratuite de analiză a securității precum virustotal.com sau scannerele puse la dispoziție pe platforma națională sigurantaonline.ro.
- Pentru apeluri telefonice de la „bancă” sau „poliție”: Închide apelul. De multe ori, infractorii folosesc tehnologia spoofing (mascarea numărului) pentru a face să apară pe ecranul tău numărul real al băncii sau al unei instituții. Caută numărul oficial și inițiază tu apelul.
- Regula de aur a prevenției: „Dacă o ofertă sună prea bine pentru a fi adevărată, cel mai probabil NU este adevărată!”, a atras atenția polițistul.
Programul complet al „Săptămânii Prevenirii Criminalității”
Activitățile organizate de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române au loc pe tot parcursul săptămânii 21-25 septembrie 2026, acoperind cele mai importante teme de siguranță publică:
- Luni, 21 septembrie: Siguranța copiilor – prevenirea victimizării minorilor și siguranța în școli.
- Marți, 22 septembrie: Siguranța online – acțiunea de informare din Pasajul Universității din București și din marile orașe.
- Miercuri, 23 septembrie: Prevenirea violenței domestice – eveniment central organizat de Poliția Capitalei în Gara de Nord.
- Joi, 24 septembrie: Prevenirea victimizării seniorilor – întâlniri cu comunitățile de vârstnici.
- Vineri, 25 septembrie: Prevenirea consumului și traficului de droguri – acțiuni dedicate elevilor, liceenilor și studenților.
Unde raportezi o fraudă online?
- Poliția Română: Apel la 112 (pentru urgențe/infracțiuni în desfășurare) sau plângere la cea mai apropiată secție de poliție.
- DNSC (Directoratul Național de Securitate Cibernetică): Apel la numărul de urgență cibernetică 1911 sau e-mail la alerts@dnsc.ro.
- Banca emitentă: Blocare imediată a cardului din aplicație și apel la serviciul de suport al băncii.
„Să știți că se fac eforturi foarte mari și sunt foarte multe rezultate. Oamenii din poliție muncesc pe partea de combatere, dar este crucial ca și cetățenii să fie atenți și să se adreseze imediat autorităților dacă au fost păgubiți”, a concluzionat reprezentantul Poliției Capitalei.
O altă metodă de fraudă online este mesajul fals în care ți se cer 2.480 de lei ca să ți se deblocheze telefonul.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
