ISW: Rusia ar putea pregăti o operațiune sub „steag fals” împotriva Republicii Moldova, în numele „apărării” Transnistriei

Pe 10 ianuarie, așa-zisul „Minister al Securității de Stat al Transnistriei” (MGB) a anunțat că pe 7 ianuarie a avut loc un „incident cu folosirea armelor de foc”, în urma căruia „doi cetățeni ai Transnistriei au fost transferați pe teritoriul Ucrainei”.

Serviciul de Frontieră de Stat al Ucrainei a negat informația de la Tiraspol că „a avut loc un incident care a implicat folosirea armelor de foc” la granița cu Ucraina. După cum a declarat Andrei Demcenko, secretarul de presă al departamentului ucrainean, într-un comentariu pentru RBC-Ucraina, el nu are cunoștință de niciun incident pe segmentul transnistrean al frontierei cu Moldova. „Grănicerii nu au înregistrat situații neobișnuite. Declarația așa-zisei Transnistrii mai degrabă este de natură provocatoare, cu scopul de a învinovăți Ucraina pentru ceva. În plus, înțelegem că această enclavă are o orientare prorusă”, a spus Demcenko.

ISW amintește că Ministerul Securității de Stat al Transnistriei este controlat de Rusia, fiind, de fapt, „un departament al FSB (Serviciul Federal de Securitate)” al Rusiei și probabil că primește ordine direct de la Moscova. În plus, agenția de stat rusă TASS a publicat pe 9 ianuarie un interviu cu „președintele” Transnistriei, Vadim Krasnoselski, în care acesta a susținut că „militarizarea” Moldovei ar fi amenințat Transnistria, a acuzat Republica Moldova că a oprit negocierile cu Transnistria și a subliniat „ample” acorduri de cooperare între Transnistria și Rusia.

Recomandări

INTERVIU | Scriitorul Avedis Hadjian, cu prilejul comemorării genocidului armean: „A rămâne armean reprezintă o afirmație împotriva morții, a extincției”

ISW consideră acest interviu cu Krasnoselski și declarația MGB despre focurile de armă de la graniță drept încercări ale Rusiei de a deschide calea pentru destabilizarea Moldovei și justificarea oricăror viitoare campanii rusești în regiune.

Analiștii ISW avertizează că Kremlinul ar putea încerca să folosească operațiunile sub „steagul fals” în Transnistria pentru a da naștere la pretenții ale Rusiei cu privire la presupusa sa „responsabilitate” de a proteja etnicii ruși și vorbitorii de limbă rusă. Ministerul rus al Afacerilor Externe a anunțat deja, pe 10 ianuarie, că l-a convocat pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia pentru a protesta față de „acțiunile neprietenoase” ale Moldovei, în special față de „persecuția motivată politic a presei ruse și în limba rusă”, precum și față de presupuse „cazuri de discriminare împotriva cetățenilor ruși care intră în Moldova”.

Ministerul rus de Externe a declarat în mod amenințător că, dacă astfel de acțiuni continuă, „partea rusă își rezervă dreptul de a lua măsuri suplimentare de represalii”. În plus, Ministerul rus de Externe a subliniat că va considera presupusele planuri ale Chișinăului de „a ajuta NATO în pregătirea trupelor ucrainene pe teritoriul Moldovei” drept „participare directă” a Moldovei la ostilități de partea Ucrainei.

Recomandări

Dolina de la Slănic Prahova: intervenţie de urgenţă pentru stabilizarea provizorie a străzii surpate. Momentul în care un stâlp este înghițit de pământ. Ce spune prefectul

ISW reamintește că oficialii de la Kremlin și-au intensificat recent retorica despre „compatrioții din străinătate” și „lumea rusă”, concepte pe care Rusia le folosește adesea pentru a-și justifica presupusul drept de a proteja etnicii ruși și vorbitorii de limbă rusă în afara granițelor sale.

Rusia a folosit justificări similare atunci când a intervenit militar în sprijinul regiunii separatiste Transnistria, în 1992.

Experții ISW sugerează că în aprilie 2022 și februarie 2023, Kremlinul a încercat deja să creeze un teren informațional pentru o posibilă operațiune sub steag fals în Transnistria, dar a eșuat, parțial din motive economice. Analiștii cred că Kremlinul nu a reușit să tragă Transnistria în războiul său împotriva Ucrainei la acea vreme, deoarece afacerile transnistrene, în special cele ale omului de afaceri moldo-rus Victor Gușan, care controlează efectiv guvernul transnistrean și o mare parte a economiei sale, au beneficiat de legături cu Occidentul și Ucraina. Acordul de liber schimb profund și cuprinzător al UE cu Republica Moldova a permis întreprinderilor transnistrene înregistrate în Republica Moldova să beneficieze de acces fără taxe vamale pe piețele UE, dacă trec de controalele vamale moldovenești.

Recomandări

Cum a ajuns castorul înapoi în România după 175 de ani. „Inginerul ecosistemelor” construiește acum baraje vitale în toate regiunile țării

Cu toate acestea, modificările recente aduse Codului Vamal al Republicii Moldova, care impun companiilor transnistrene să plătească taxe vamale la importurile în Moldova, ar putea submina aceste beneficii. În ultimele luni, Republica Moldova și-a manifestat, de asemenea, disponibilitatea de a adera mai întâi la UE fără Transnistria, ceea ce ar împiedica și mai mult accesul special al afacerilor transnistrene la piețele UE.

Urmărește-ne pe Google News