Producția de petrol a României scade în plină criză energetică, iar dependența de importuri crește. Așii din mânecă, irosiți
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Producția de petrol a României continuă să scadă, un fenomen început încă din anii '90, iar această tendință descendentă se menține și în 2026 și va continua și în 2027. În prezent, cantitatea de țiței extrasă pe plan intern acoperă o proporție tot mai mică din consumul național, determinând o creștere a dependenței de importuri, în special din Kazahstan.
Cuprins:
- Producția internă, în scădere constantă. Ce se va întâmpla în 2027
- România a tot crescut importurile de țiței pentru a-și asigura necesarul
- Kazahstanul, principalul furnizor extern al României
- Proiectul Neptun Deep va asigura o producție uriașă și va transforma România în exportator
- Trident, unul dintre cele mai importante active din platoul continental românesc
Producția internă, în scădere constantă. Ce se va întâmpla în 2027
Potrivit datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței a României a scăzut constant în ultimii ani, cu un ritm mediu anual de 2,5%. În 2025, producția internă a totalizat 2,472 milioane de tone echivalent petrol (tep), marcând o scădere de 7,6% față de 2024. Pentru 2026, CNSP estimează o producție de 2,68 milioane tep, iar până în 2027, aceasta ar putea să scadă la doar 2,63 milioane tep.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că doar în primele șapte luni din 2026 producția a scăzut cu 7,6% față de aceeași perioadă din 2025, ajungând la 1,46 milioane tep.
„România are zăcăminte de petrol vechi, exploatate de zeci de ani. Când un câmp petrolier îmbătrânește, scoate tot mai puțin țiței, iar costul de exploatare creste exponential astfel încât să extragi ce a rămas. Dacă nu apar descoperiri noi (de zăcăminte noi) sau investiții în tehnologie modernă, producția continuă să scadă, este un efect absolut normal”, explică pentru Libertatea expertul în petrol și gaze drd. Alexandru Brușten.
„Extragerea țițeiului în România nu poate fi accelerată după nevoile pieței, deoarece majoritatea zăcămintelor exploatate sunt mature. Acestea sunt resurse vechi, utilizate de zeci de ani, în care presiunea naturală a țițeiului a scăzut, iar caracteristicile geologice – porozitatea și permeabilitatea straturilor – limitează debitul de extracție. În plus, orice încercare de a forța producția poate accelera declinul zăcământului sau chiar bloca zone de petrol, ceea ce face ca ritmul de exploatare să fie strict dictat de natură și costuri, nu de cererea imediată de pe piață”, a explicat recent pentru Libertatea profesorul universitar dr. Cristian Nicolae Eparu, decan al Facultății de Ingineria Petrolului și Gazelor din cadrul universității de profil din Ploiești.
Cum ar putea însă România să compenseze epuizarea resurselor? Prin tehnologie modernă și noi perimetre.
„Tehnologia modernă înseamnă, pe scurt, fără să intrăm prea mult în detalii, foraje mai precise, pompe mai eficiente, compresare, injectare de apă sau gaze și monitorizare digitală, metode care pot crește cantitatea extrasă din zăcămintele existente și pot încetini declinul”, spune Brușten.
România a tot crescut importurile de țiței pentru a-și asigura necesarul
Scăderea continuă a producției interne a dus la creșterea semnificativă a importurilor de țiței. În 2025, România a importat 8,894 milioane tep, cu 7,6% mai mult comparativ cu anul precedent, conform datelor INS. În primele șapte luni ale anului 2026, importurile au crescut cu peste 21% față de perioada similară din 2025, însumând 5,14 milioane tep.
CNSP preconizează o creștere progresivă a importurilor de țiței până în 2027. Astfel, se estimează că România va importa 7 milioane tep în 2025 (+10,4%), 7,52 milioane tep în 2026 (+7,4%) și 7,8 milioane tep în 2027 (+7,8%). Această dependență tot mai mare de importuri pune presiune pe securitatea energetică a țării, mai ales în contextul geopolitic instabil.
România extrage maximum 0,1% din țițeiul necesar planetei și se află la coada clasamentului mondial: „Este o iluzie că suntem un jucător important în industria de petrol”, a declarat dr. Cristian Nicolae Eparu.
Kazahstanul, principalul furnizor extern al României
Kazahstanul a devenit principala sursă de țiței pentru România. În 2025, țara din Asia Centrală a livrat aproximativ 4,2 milioane de tone de țiței, adică peste jumătate din totalul importurilor de petrol ale României. În primele șase luni ale anului 2026, aceste importuri au crescut cu peste o treime, ajungând la 3,3 milioane de tone, conform datelor publicate de INS.
În prima jumătate a anului 2026, Rompetrol Rafinare a procesat 2,97 milioane de tone de materii prime, majoritar țiței kazah, marcând o creștere de 62% față de aceeași perioadă din 2025.
Pentru a-și crește exporturile către Europa, inclusiv România, Kazahstanul lucrează la diversificarea rutelor de transport pentru a reduce dependența de conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC). Aceasta rămâne însă principala cale de transport, cu 80% din volumul total de țiței exportat, conform publicației Astana Times.
Proiectul Neptun Deep va asigura o producție uriașă și va transforma România în exportator
Zăcământul Neptun Deep, evaluat la un volum imens de 100 de miliarde de metri cubi de gaze, este programat să intre în faza de producție în anul 2027, urmând să furnizeze anual între 8 și 10 miliarde de metri cubi. Deținut în cote egale de Petrom și Romgaz, proiectul va genera un excedent masiv față de producția actuală de aproximativ 8,2 miliarde de metri cubi, ceea ce va permite României să devină un jucător major pe piața externă, primul contract major de export fiind deja semnat cu grupul german Uniper pentru 1,4 miliarde de metri cubi.
„România produce în principal onshore (pe uscat), din câmpuri mature, unde scăderea este mai accentuată. Zona offshore (Marea Neagră) ar putea aduce producție nouă, dar proiectele sunt costisitoare și durează ani până devin operaționale”, spune Brușten.
Trident, unul dintre cele mai importante active din platoul continental românesc
Din punct de vedere tehnic, perimetrul EX-30 Trident reprezintă unul dintre cele mai importante active din platoul continental românesc, fiind situat în zona de mare adâncime (deepwater) a Mării Negre. Zăcământul acoperă o suprafață de peste 1.000 kmp, la o distanță de aproximativ 170 km de țărm, unde adâncimea apei variază între 300 și 1.200 de metri.
Resursele confirmate prin forajele realizate între 2014 și 2015 sunt estimate la peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, volum care ar putea transforma proiectul în al doilea cel mai mare depozit din zona economică exclusivă a României, după Neptun Deep.
Deși în 2025 erau planificate noi sonde de explorare pentru a definitiva planul de dezvoltare, invocarea forței majore de către Lukoil în 2026 și blocajul juridic actual au suspendat calendarul de exploatare, făcând imposibilă estimarea unei date precise pentru demararea producției până la clarificarea statutului acționarului majoritar.
DanPetrescu 04.05.2026, 09:27
Pai cine i-a alungat pe Exxon și Chevron din România? Cu ăștia Neptun Deep era gata demult și alte exploatări în funcțiune. Nu cumva tot ăștia care baga moțiuni acum și se bat in piept cu cărămidă că o fac de dragul poporului?