Profesorul elevei din București care a luat 10 și 5 pe aceeași lucrare la simularea de Bac: „Un copil care nu merita o astfel de experiență”

Lucrările, corectate în bătaie de joc

„Diferența dintre notele la Istorie date de anumiți evaluatori a fost și de trei sau chiar patru puncte. De exemplu, am o elevă, pe Maria, a cărei lucrare a fost notată prima oară cu 10, iar a doua oară cu 5. Nu mi-a venit să cred când am văzut notele. Ce concluzie tragem de aici? Că sunt oameni care, efectiv, au corectat în bătaie de joc”, ne-a declarat profesorul Riegler. „Iar aceasta nu este singura lucrare evaluată greșit. Sunt sute, poate chiar mii de copii care, fie au primit note mai mici decât meritau, fie s-au trezit cu note mai mari”, a mai spus dascălul.

Începând cu anul trecut, elevii care susțin examenele naționale sunt evaluați digital tocmai pentru ca notele să fie cât mai obiective. Concret, la finalul probei, lucrările sunt încărcate pe o platformă digitală, iar apoi repartizate aleator către doi profesori corectori. Dacă între notele date de aceștia există o diferență mai mare de un punct, teza respectivă este direcționată, tot aleator, către alți doi profesori. Iar procedura se reia.

După a doua evaluare, se elimină nota cea mai mare și cea mai mică, iar apoi se face media notelor rămase, care reprezintă nota finală „Lucrarea Mariei fost evaluată de primii doi profesori cu nota 10, respectiv nota 7,7. Pentru că diferența era mai mare de un punct, lucrarea a fost văzută de alți doi evaluatori: unul i-a dat fetei nota 8,2, iar celălalt 5,6. Practic, acest copil a primit pe aceeași lucrare note între 10 și 5”, explică profesorul Corneliu Riegler. „Este o situație care te frustrează și te revoltă pe tine, ca profesor. Ce să mai vorbim despre un copil care se pregătește patru ani pentru un astfel de examen?”

Recomandări

Cât costă un kilogram de căpșuni românești în piață? „Lumea e supărată că prețurile sunt mari, dar ce să facem?”

Dascălul vine și cu alte exemple. „O elevă de la liceul George Călinescu a obținut tot la Istorie nota 9,2 dar nu a scris nimic la eseu. Iar fără eseu, cobori, din start, la 7. Un alt elev de la liceul „Ion Creangă” a luat la fel ca și Maria, o notă de 5 și una de 10 pe aceeași lucrare”.

Maria Ionescu, spune profesorul Riegler, este un copil foarte bun la Istorie, cu 10 pe linie. „O cunosc, știu ce poate. Este un copil bun care nu merita o astfel de experiență. Ea intră acum în examenele din vară cu teamă și dezamăgire”.

Profesor: „Sunt corectori care pun notele din burtă”

Sistemul de evaluare digitală nu este unul chiar corect, continuă prof. Corneliu Riegler. „Dacă există o diferență de un punct între primele două note, lucrarerea este reevaluată. Însă, dacă și la a doua corectură elevul este punctat disproporționat, dacă și atunci există diferențe mari de notare, nu se mai poate face nimic. Regula reevaluării nu se mai aplică. Așa s-a întâmplat și în cazul Mariei. Au fost luate în considerare notele 10 și 5”.

Sunt foarte mulți evaluatori, continuă profesorul, care nu-și fac treaba. „E simplu. Ca să termine mai repede, pun notele din burtă. De ce? Din mai multe motive”.  În primul rând, explică dascălul, profesorii evaluatori primesc un număr prea mare de lucrări. Inițial, este vorba doar despre 50, 60 dar, în realitate, unii depășesc 80, chiar 100. Apoi, aceste lucrări sunt corectate fără ca profesorii să primească vreun ban.

Recomandări

Ion Iliescu rămâne fără certificatul de revoluționar, „ajutat” în mod decisiv de Marian Moroșanu: „Cum a ieșit el împotriva regimului, dacă făcea parte din marea elită?”

„Eu am avut de corectat 60 de lucrări, dar sunt un caz fericit, căci alți profesori au trecut de 80. Iar această muncă este voluntară. Evident, sunt oameni cărora nu le convine deloc situația. Este o muncă neplătită, timp pierdut, energie pierdută. Dar asta nu este o scuză să-ți bați joc de copii”. Maria, continuă dascălul, a avut un șoc atunci când și-a aflat notele. „Nici măcar nu am știut ce să-i spun, cum să-i explic faptul că o lucrare de 10 poate fi notată atât de diferit. Fata mi-a zis că nici nu știe ce să mai creadă și că va intra în examenul de bacalaureat din vară cu frică. Dacă i se va întâmpla la fel?”

Unul dintre motivele pentru care elevii au fost notați incorect, cu diferențe majore între punctaje, este și faptul că mulți evaluatori nu au picat nici ei „chiar pe subiect”. Corneliu Riegler se referă la faptul că există și cadre didactice foarte slab pregătite, care nu au ce căuta la catedră. „Iar asta se întâmplă nu numai la Istorie, ci și la Matematică, Limba română și la alte materii consacrate. Acesta este tristul adevăr: nivelul de pregătire al anumitor dascăli lasă de dorit. Nu vă mai spun că am întâlnit situații de-a dreptul halucinante când nivelul elevilor era deasupra nivelului de cunoștințe al profesorului. Aici am ajuns…”

Recomandări

Viața, sfârșitul, funeraliile și însemnătatea păcătosului Papa Francisc

Ministerul încearcă să ascundă sub preș eșecul educației românești

Cât despre elevii nedreptățiți, cei care s-au trezit evaluați cu 5 când ei sunt copii de 10, aceștia sunt total bulversați, explică prof. Corneliu Riegler. „Eleva mea nici nu știe ce să mai creadă. Părinții ei, la fel. Până la urmă, care este nota ei corectă? Căci vorbim despre un copil care s-a pregătit temeinic pentru aceste examene, fie ele și simulări. Chiar nu-mi pot explica aceste discrepanțe. Adică, nu a făcut mai nimic din lucrare? Dar atunci de ce a primit inițial 10?”.

Corneliu Riegler vine și cu răspunsul. „An de an, ministerul încearcă să ascundă sub preș eșecul educației românești, prăbușirea învățământului de masă. Practic, ne furăm singuri căciula. Iar la examenele din vară situația s-ar putea repeta. Pentru că profesorii cu adevărat buni, competenți, cu vechime și experiență nu se vor înscrie să evalueze pentru că sunt plătiți foarte prost. Rămân, prin urmare, să pună „capac” viitorului copiilor profesori slab pregătiți, care, mulți dintre ei, nici măcar nu au ce căuta în sistem”, consideră profesorul Riegler. 

Elevii nu cunosc semnificația unor cuvinte de bază

Pe de altă parte, dacă ne referim la notele mici, sub patru, luate „pe bune” de elevi, aceste punctaje reflectă nu o situație disperată, ci chiar o adevărată dramă a educației din România. „În clasa a XII-a, la profilul uman, există elevi care nu cunosc semnificația unor cuvinte de bază, uzuale, pe care le folosim frecvent”, ne-a mai explicat profesorul de Istorie. „Vă puteți imagina, de exemplu, că există tineri care nu știu ce înseamnă cuvintele „răzvrătire”, „anexare”, „asediu”, „lichidare”? Copiii din ziua de azi au un vocabular extrem de sărac”. Motivul? Elevii nu mai citesc. „În schimb, stau și câte 5,7 ore pe zi pe telefoane, tablete, laptopuri și tot felul de gadgeturi”.

Profesorul Riegler i-a întrebat pe elevii de la clasa la care predă cât timp petrec pe internet și ne-a spus că răspunsurile l-au îngrozit. „Sunt aproape cazuri patologice. Vorbim despre copii care stau câte 8, 10 ore zilnic pe rețele sociale, pe jocuri etc. Chiar și copiii buni, care învață, stau câte 5 ore zi de zi pe tot felul de device-uri”, ne-a mai mărturisit dascălul. „Este, până la urmă, și normal să nu mai știe să vorbească, să se exprime. Iar dacă o fac, o fac în emoticoane, nu în cuvinte”.

Dacă acum, în cazul simulării examenului de bacalaureat vorbim despre o evaluare eronată, în vară notele copiilor chiar vor conta. „Notele mici, puse din greșeală, ar putea periclita serios viitorul unui copil care, poate, vrea să urmeze apoi o facultate. Păi, riscă să nu intre acolo unde își dorește dacă are o medie mică la Bac”, a mai precizat profesorul Riegler.

Psiholog: „Eleva are nevoie de psihoterapie”

Psihologul Radu Leca a declarat pentru Libertatea că astfel de incidente îi afectează pe copii mai mult decât credem. Motivul? Miza examenului din vară este foarte mare, iar elevii nu au nevoie de emoții în plus. Dimpotrivă. Pentru a da tot ce este mai bun din ei, copiii trebuie să intre în examen încrezători, gândind pozitiv, nu stăpâniți de frici și angoase.

„Un elev care are neșansa de a trece printr-o astfel de situație, din punct de vedere emoțional el poate intra într-un puternic episod anxios. Mintea lui începe să creeze scenarii nu rele, ci foarte rele cu privire la viitor. Pe lângă anxietate, copilul, dacă este și foare emotiv, ar putea trăi adevărate momente de panică: nu mai mănâncă, nu mai doarme, nu se mai poate odihni, nu se mai poate concentra. Este stăpânit de frică. Iar această frică dusă la extrem poate declanșa chiar paralizii temporare. Au existat situații când, pe fond emoțional, copilul nu și-a mai putut mișca mâinile sau picioarele. Sunt cazuri extrem de rare, dar sunt”, explică specialistul.

În aceste situații extreme, psihologul recomandă terapie. „Elevul dar și familia acestuia au nevoie de consiliere terapeutică, de terapie sistemică. Totul se trăiește împreună, de la împliniri la dezamăgiri. Comunicarea, însă, reprezintă factorul esențial”.

Părinții trebuie să fie prezenți, alături de copil, să-l încurajeze, să-l susțină. Reproșurile nu-și au locul. Dimpotrivă. „Te rog frumos să ne lași, ca și părinte, să facem parte din viața ta în continuare, suntem lângă tine, te susținem, îți suntem alături și împreună vom trece prin asta”. Sunt cuvintele pe care orice părinte ar trebui să i le spună copilului atunci când acesta trece printr-un moment critic.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro