Limba Română este disciplină obligatorie în cadrul examenului de Bacalaureat 2025, astfel că toți absolvenții de liceu vor susține această probă scrisă în data de 10 iunie. Programa pentru Română la Bac 2025 a fost publicată de Ministerul Educației pe platforma subiecte.edu.ro.
Cuprins:
Proba de limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat 2025, evaluând competențele formate pe durata învăţământului secundar superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările.
Programa de bacalaureat 2025 pentru limba și literatura română sunt prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educației naționale nr. 4923/2013 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național — 2014.
În ceea ce privește programa la Bac 2025 Limba Română, o modificare importantă a avut loc în ceea ce privește conținuturile pentru elevii proveniți din școlile și secțiile cu predare în limba maghiară.
Modificarea presupune subiecte diferențiate față de subiectele de limba română pe care le primesc elevii majoritari ori care aparțin altor minorități decât cea maghiară.
Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale. Programă Română Bac 2025:
– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului şi în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)
– reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog
– stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
– rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.
–reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate)
–relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail)
–exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat
– normele citării
– normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
– expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic
–texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare,
–memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului
–sens denotativ şi sensuri conotative
– elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul
–ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr
–scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.
– reacţiile receptorului: cititor, ascultător
– componentele şi funcţiile actului de comunicare
– niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal
– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
– tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
– discursul politic, discursul publicistic
– rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere
– rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog
– temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume
– genuri literare: epic, liric, dramatic
– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite
– particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative
– particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/secvenţe narative, tehnici narative
– instanţele comunicării în textul narativ
– construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje
– tipuri de perspectivă narativă
– specii epice: basm cult, nuvelă, roman
– registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului
– stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber
– particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic
– particularităţi ale compoziţiei textului dramatic
– modalităţi de caracterizare a personajelor
– registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului
– specii dramatice: comedia
– un text dramatic postbelic
– creaţie dramatică şi spectacol
– cronica de spectacol
– titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente derecurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică
– sugestie şi ambiguitate
– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie
– poezie epică, poezie lirică
– instanţele comunicării în textul poetic
2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte
– viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă,sensuri multiple ale textelor literare
– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală)
2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură
– lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lecturăcreativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură.
– trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere
– curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi iluminismul
– perioada modernă:
a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă; criticismul junimist)
b. curente culturale/literare în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul)
c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism; identitate culturală în context european)
d. perioada postbelică (romanul postbelic, poezia în perioada postbelică, teatrul în perioada postbelică; curente culturale/literare: postmodernismul)
– construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale
– logica şi coerenţa mesajului argumentativ
– verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare
– construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ
– interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară
– eseul structurat, eseul liber
Programă Română Bac 2025
• Mihai Eminescu
• Ion Creangă
• I.L. Caragiale
• Titu Maiorescu
• Ioan Slavici
• G. Bacovia
• Lucian Blaga
• Tudor Arghezi
• Ion Barbu
• Mihail Sadoveanu
• Liviu Rebreanu
• Camil Petrescu
• G. Călinescu
• E. Lovinescu
• Marin Preda
• Nichita Stănescu
• Marin Sorescu.
Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.
Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă.
Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa la Română pentru examenul de Bacalaureat 2025, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora.
Conţinuturile de mai jos vizează:
Niveluri de constituire a mesajului
Nivelul fonetic
Nivelul lexico-semantic
Nivelul morfosintactic
Nivelul ortografic şi de punctuaţie
Nivelul stilistico-textual
Programă Bac Română 2025 - profil realDescarcă
Programă Română Bac 2025 - profil umanDescarcă
Programă Română Bac 2025 - pentru școlile cu predare în limba maghiarăDescarcă
Vezi și - Programă Fizică Bac 2025
Programă Sociologie Bac 2025
Programă Logică, argumentare și comunicare Bac 2025
Sursă foto - Shutterstock.com