Cercetătorii britanici au găsit o cale de a îngheța înapoi gheața topită din oceanul Artic: „Acum un an, ar fi fost un vis nebun”

Gheață formată în câteva secunde la -40°C

Chiar la nord de Cercul Polar Arctic, în Cambridge Bay (Canada), echipa Real Ice a demarat un experiment îndrăzneț în colaborare strânsă cu populația locală de inuiți. Oamenii de știință au forat găuri în stratul existent de gheață și au coborât pompe speciale direct în apa oceanului.

În timpul iernii, la temperaturi extreme de aproximativ minus 40°C, dispozitivele au pompat la suprafață nu mai puțin de 50.000 de tone de apă. În contact cu aerul polar, apa a înghețat instantaneu, în doar câteva secunde.

Rezultatul? Stratul de gheață a crescut cu aproape 50 de centimetri pe o suprafață de testare de 20 de hectare, echivalentul a aproximativ 28 de terenuri de fotbal.

„Acum un an, ar fi fost un vis nebun. Diferența este enormă și se poate vedea cu ochiul liber”, a declarat entuziasmat fondatorul Real Ice, Andrea Ceccolini.

Soluția pentru vară: „scoaterea dopului de la chiuvetă”

Odată cu începerea sezonului de topire și instalarea unor temperaturi de aproximativ 5°C, cercetătorii s-au confruntat cu o nouă provocare: apa rezultată din dezgheț care se acumulează la suprafață.

Pentru a combate acest fenomen, echipa folosește o tactică simplă, dar extrem de eficientă: forează găuri de scurgere prin care apa de suprafață este trimisă înapoi sub gheață.

Procesul seamănă perfect cu scoaterea dopului dintr-o chiuvetă plină. Odată ce apa acumulată dispare, la suprafață rămâne o întindere albă de gheață uscată.

Importanța acestui strat alb este crucială pentru planetă. Gheața albă reflectă aproximativ 70% din radiația solară înapoi în spațiu.

Dacă gheața se topește și expune apa întunecată a mării, oceanul absoarbe căldura, ceea ce accelerează dramatic topirea întregii regiuni.

Costuri uriașe și utilizarea dronelor subacvatice

Planeta pierde anual aproximativ 80.000 de kilometri pătrați de gheață din cauza încălzirii globale. Pentru a stopa complet acest declin și a restaura gheața pierdută, Andrea Ceccolini estimează că ar fi nevoie de un buget de 10 miliarde de dolari (aproximativ 8,6 miliarde de euro) în fiecare iarnă.

Pentru ca proiectul să devină sustenabil și să nu mai rețină oameni la suprafață în condiții de frig care pun viața în pericol, Real Ice testează în prezent utilizarea unor drone subacvatice autonome, capabile să preia întreaga sarcină de pompare a apei.

Cercetătorii sunt însă conștienți de limitele proiectului și de faptul că acesta nu reprezintă o rezolvare a cauzei principale – reducerea emisiilor globale de CO2.

De asemenea, sunt necesare studii amănunțite pentru a stabili dacă redirecționarea masivă a apei afectează microorganismele locale și, implicit, lanțul trofic al faunei arctice.

Cu toate riscurile, pentru comunitatea locală de inuiți, proiectul reprezintă o rază de speranță. Kyle Weese, un localnic care participă la proiect, a explicat pentru The Guardian: „La prima vedere, ideea pare puțin nebunească. Dar nu este vorba despre a dăuna mediului înconjurător, ci dimpotrivă: încercăm să îl ajutăm. Este vital să înțelegem cum se schimbă Arctica, pentru a ne putea adapta și pentru a păstra această regiune vie cât mai mult timp posibil”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE