Violențe în Belfast: case și mașini au fost incendiate într-o noapte de coșmar după un atac cu cuțitul

Sute de protestatari, majoritatea cu fețele acoperite, au transformat străzile din Belfast într-un câmp de luptă: au incendiat un autobuz, mai multe autoturisme și au atacat proprietăți private, forțând zeci de oameni să își părăsească locuințele cuprinse de flăcări.

Teroare pe străzi

Violențele au izbucnit în jurul orei 19.30 în nordul orașului, iar mărturiile celor prinși în mijlocul haosului sunt tulburătoare.

„Au început să dea foc la coșurile de gunoi, apoi au aruncat cocktailuri Molotov. Dintr-odată a izbucnit focul, clădirea s-a umplut de fum, iar pompierii ne-au spus să ieșim imediat”, a descris momentele de panică Eemran, un inginer de origine indiană, în vârstă de 41 de ani,

Pentru Camila Flores, o cercetătoare chiliană de 36 de ani sosită în Belfast de doar o lună pentru a lucra în domeniul oncologic la universitatea locală, experiența a fost terifiantă.

„E puțin înfricoșător. Înțeleg furia oamenilor, dar putem discuta aceste lucruri într-un mod mai pașnic”, a declarat Camila Flores.

„Lașitate dezgustătoare și huliganism pur”

Condamnarea din partea autorităților a fost promptă și extrem de dură. Liderii politici au taxat dur comportamentul mulțimii, subliniind că actele de vandalism nu au nicio legătură cu actul de justiție.

Premierul Michelle O’Neill a catalogat evenimentele drept „huliganism pur și simplu”. „Grupuri de bărbați mascați care dau foc familiilor din casele lor nu sunt altceva decât o lașitate dezgustătoare”, a spus Michelle O’Neill.

Și vicepremierul Emma Little-Pengelly taxat acțiunile protestatarilor: „Este complet greșit să-ți verși frustrarea față de acțiunile malefice ale unei persoane asupra celor care nu au avut nicio legătură cu acestea”, a precizat Emma Little-Pengelly.

Secretarul pentru Irlanda de Nord, Hilary Benn, a subliniat că acest haos „nu face decât să afecteze comunitățile și să pună în pericol vieți nevinovate. Nu există nicio justificare pentru acest tip de distrugeri și bătălii”.

Bilanțul unei nopți de foc

Serviciul de Pompieri și Salvare din Irlanda de Nord a raportat o noapte critică. Între ora 19.00 și miezul nopții, dispeceratul a preluat 256 de apeluri de urgență.

Pompierii au intervenit direct în 62 de incidente, majoritatea concentrate în zona metropolitană a Belfastului, conducerea serviciului lăudând profesionalismul echipajelor în aceste condiții extreme.

În paralel, Serviciul de Poliție din Irlanda de Nord (PSNI) a făcut apeluri repetate la calm, încercând să izoleze focarele de dezordine sporadică apărute în regiune.

Atacul cu cuțitul care a declanșat revolta

Toată această spirală a violenței a fost alimentată de un incident grav petrecut luni seară, la ora 22.30, în nordul Belfastului. Un bărbat în vârstă de 40 de ani a fost atacat cu brutalitate și a rămas internat în spital cu răni grave la ochi, gât și spate.

Presupusul atacator, un cetățean sudanez în vârstă de 30 de ani, a petrecut noaptea în arestul poliției și urmează să fie prezentat astăzi în fața Tribunalului Magistraților din Belfast.

Acesta este pus oficial sub acuzare pentru tentativă de omor, deținere de obiecte tăioase sau înțepătoare în spațiul public și amenințări cu moartea.

Scandalul care a pornit în Irlanda în 2025 de la infracțiunea comisă de doi români

Un tipar similar de violență s-a înregistrat în iunie 2025 în orașul nord-irlandez Ballymena, când sute de manifestanți au atacat forțele de ordine cu sticle și artificii, iar mai multe locuințe și vehicule ale poliției au fost incendiate sau vandalizate. Tulburările au izbucnit după ce doi adolescenți români, de etnie romă, în vârstă de 14 ani, au fost puși sub acuzare pentru o agresiune sexuală asupra unei fete de 12 ani.

Deși inițial au avut loc adunări pașnice de susținere a victimei, situația a degenerat în revolte de stradă. Reprezentanții forțelor de ordine au denunțat ferm aceste acțiuni, subliniind că violențele au fost motivate de considerente rasiale și au vizat în mod direct minoritățile etnice din oraș.

Câți români sunt în Irlanda

În ciuda climatului tensionat generat de mișcările de extremă dreapta, diaspora românească este profund integrată pe insulă. Conform recensământului din 2022, în Republica Irlanda locuiesc oficial 42.460 de persoane născute în România, o creștere considerabilă față de anii precedenți. Cetățenii români reprezintă 7% din totalul populației străine, procent similar cu cel al cetățenilor din India. Dintre aceștia, 5.717 de persoane dețin dublă cetățenie, româno-irlandeză.

Un alt indicator relevant al importanței demografice este limba; conform datelor statistice, româna a devenit a doua cea mai vorbită limbă străină în familiile din Irlanda, fiind utilizată de peste 57.000 de persoane.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE