PSD, PNL, USR și UDMR l-au pus la punct pe Nicușor Dan: cererea de reexaminare a legii privind combaterea extremismului a fost respinsă

Cuprins:

Votul a fost covârșitor: 75 „pentru”, 34 „împotrivă” și patru abțineri.

Cine l-a susținut și cine a fost împotriva lui Nicușor Dan

„Plenul Senatului a respins cu o largă majoritate de voturi, cererea de reexaminare înaintată de președintele Nicușor Dan asupra așa-numitei «legi Vexler». Cererea de reexaminare relua exact argumentele transmise anterior Curții Constituționale – argumente respinse deja în unanimitate. Singurele voturi împotriva respingerii au venit din partea partidelor extremiste, ale căror reprezentanți au susținut, în mod nedemn și periculos, că nu ar exista un «legionarism criminal», că doar unele figuri legionare ar fi comis crime sau că legionarismul ar fi însemnat «sacrificiu și jertfă»”, a declarat senatoarea PSD Victoria Stoiciu.

Majoritatea senatorilor din coaliția de guvernare au votat împotriva cererii de reexaminare: 34 de la PSD, 16 de la PNL, 14 de la USR și 9 de la UDMR, se vede pe lista de vot.

În favoarea cererii președintelui Nicușor Dan au votat doar 23 de senatori AUR și 6 neafiliați.

În ce formă a trecut proiectul de lege

Astfel, acum actul normativ a fost adoptat în aceeași formă care a trecut inițial de Parlament, plenul Senatului respingând obiecțiile președintelui.

Proiectul de lege, inițiat de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, a fost adoptat de Parlament în iunie.

Actul normativ a fost contestat la CCR de parlamentari din AUR, S.O.S. România și POT, dar Curtea Constituțională a respins sesizarea.

În 11 iulie, președintele Nicușor Dan a sesizat CCR, însă și această obiecție a fost respinsă.

„De exemplu, publicistica lui Mihai Eminescu conţine idei şi concepţii xenofobe, inclusiv antisemite. Chiar şi poezia lui Mihai Eminescu conţine idei şi concepţii xenofobe, de exemplu, Scrisoarea a III-a. Este absolut neclar până la ce nivel prezenţa unor idei şi concepţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (în plus faţă de ambiguitatea de la punctul anterior) face dintr-un text un material cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob în sensul legii”, a explicat Administrația Prezidențială pe 10 iulie.

Ulterior, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, deputatul Silviu Vexler, a anunțat că renunță la Ordinul Național pentru Merit pe care a primit-o din partea statului român, după ce președintele Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională o lege care completează legislația ce vizează interzicerea organizațiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.

Călin Georgescu a fost trimis în judecată în 2 iulie, pentru promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război, dar și de promovarea de idei și concepții legionare, cu referire la Ion Antonescu, respectiv Corneliu Zelea Codreanu. Dacă va fi găsit vinovat, riscă ani buni de închisoare.

În decembrie, președintele a retrimis legea Parlamentului pentru reexaminare, considerând că forma actuală a actului normativ ar putea amplifica tensiunile și că definițiile unor infracțiuni sunt insuficient de clare.

Legea urmează să fie transmisă Camerei Deputaților, forul decizional.

De ce a cerut Nicușor Dan reexaminarea legii

Nicușor Dan a cerut reexaminarea legii, deși Curtea Constituțională a respins obiecțiile sale.

Președintele a susținut că termenii precum „legionar” sau „materiale legionare” nu sunt clar definiți, iar expresia „membru în conducerea unor organizații legionare” nu precizează nivelul ierarhic necesar pentru incriminare penală.

El a avertizat că ambiguitatea termenilor poate afecta dreptul la informare și libertatea de exprimare.

CCR a argumentat că „nazismul, fascismul și legionarismul sunt concepte istorice și politice care definesc o serie de regimuri și mișcări politice, care nu pot fi relativizate prin definiții juridice de drept pozitiv”.

Curtea a considerat că definițiile sunt suficiente pentru ca o persoană să-și ajusteze comportamentul, iar organele de cercetare penală și instanțele judecătorești sunt responsabile de aplicarea legii.

Ce prevede legea privind combaterea extremismului

Deputatul Silviu Vexler a propus proiectul de lege pentru a înăspri sancțiunile împotriva extremismului. Inițiativa vizează grupările cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.

10 ani de închisoare pentru crearea organizațiilor

Legea, adoptată în iunie, introduce pedepse mai severe pentru promovarea antisemitismului și xenofobiei pe platformele de socializare.

Proiectul prevede pedepse cu închisoare între 3 și 10 ani pentru cei care inițiază, constituie sau sprijină astfel de organizații. De asemenea, aderarea la aceste grupări va fi pedepsită similar.

Distribuirea materialelor extremiste

Legea propune și sancționarea distribuirii de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe. Această faptă ar urma să fie pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani. Dacă distribuirea se face online, pedeapsa crește cu jumătate.

Excepții sunt prevăzute pentru cazurile de interes artistic, științific, educațional sau pentru dezbateri publice.

Promovarea ideologiilor extremiste

Promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de genocid sau crime de război va fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani. Aceeași pedeapsă se aplică și pentru promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Contestarea sau minimalizarea Holocaustului pe teritoriul României va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Interzicerea numelor extremiste

Proiectul interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de genocid sau crime de război unor spații publice. Această prevedere se aplică străzilor, parcurilor și altor locuri publice.

De asemenea, organizațiile nu vor putea purta numele persoanelor asociate cu regimuri extremiste.