PSD, PNL, USR și UDMR l-au pus la punct pe Nicușor Dan: cererea de reexaminare a legii privind combaterea extremismului a fost respinsă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele Nicușor Dan a suferit luni o primă înfrângere politică în Senat, unde plenul a respins cererea sa de reexaminare a legii privind combaterea extremismului, cunoscută ca „Legea Vexler”, anunță agenția de presă Agerpres.
Cuprins:
Votul a fost covârșitor: 75 „pentru”, 34 „împotrivă” și patru abțineri.
Cine l-a susținut și cine a fost împotriva lui Nicușor Dan
„Plenul Senatului a respins cu o largă majoritate de voturi, cererea de reexaminare înaintată de președintele Nicușor Dan asupra așa-numitei «legi Vexler». Cererea de reexaminare relua exact argumentele transmise anterior Curții Constituționale - argumente respinse deja în unanimitate. Singurele voturi împotriva respingerii au venit din partea partidelor extremiste, ale căror reprezentanți au susținut, în mod nedemn și periculos, că nu ar exista un «legionarism criminal», că doar unele figuri legionare ar fi comis crime sau că legionarismul ar fi însemnat «sacrificiu și jertfă»”, a declarat senatoarea PSD Victoria Stoiciu.
Majoritatea senatorilor din coaliția de guvernare au votat împotriva cererii de reexaminare: 34 de la PSD, 16 de la PNL, 14 de la USR și 9 de la UDMR, se vede pe lista de vot.
În favoarea cererii președintelui Nicușor Dan au votat doar 23 de senatori AUR și 6 neafiliați.
În ce formă a trecut proiectul de lege
Astfel, acum actul normativ a fost adoptat în aceeași formă care a trecut inițial de Parlament, plenul Senatului respingând obiecțiile președintelui.
Proiectul de lege, inițiat de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, a fost adoptat de Parlament în iunie.
Actul normativ a fost contestat la CCR de parlamentari din AUR, S.O.S. România și POT, dar Curtea Constituțională a respins sesizarea.
În 11 iulie, președintele Nicușor Dan a sesizat CCR, însă și această obiecție a fost respinsă.
„De exemplu, publicistica lui Mihai Eminescu conţine idei şi concepţii xenofobe, inclusiv antisemite. Chiar şi poezia lui Mihai Eminescu conţine idei şi concepţii xenofobe, de exemplu, Scrisoarea a III-a. Este absolut neclar până la ce nivel prezenţa unor idei şi concepţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (în plus faţă de ambiguitatea de la punctul anterior) face dintr-un text un material cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob în sensul legii”, a explicat Administrația Prezidențială pe 10 iulie.
Ulterior, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, deputatul Silviu Vexler, a anunțat că renunță la Ordinul Național pentru Merit pe care a primit-o din partea statului român, după ce președintele Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională o lege care completează legislația ce vizează interzicerea organizațiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată în 2 iulie, pentru promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război, dar și de promovarea de idei și concepții legionare, cu referire la Ion Antonescu, respectiv Corneliu Zelea Codreanu. Dacă va fi găsit vinovat, riscă ani buni de închisoare.
În decembrie, președintele a retrimis legea Parlamentului pentru reexaminare, considerând că forma actuală a actului normativ ar putea amplifica tensiunile și că definițiile unor infracțiuni sunt insuficient de clare.
Legea urmează să fie transmisă Camerei Deputaților, forul decizional.
De ce a cerut Nicușor Dan reexaminarea legii
Nicușor Dan a cerut reexaminarea legii, deși Curtea Constituțională a respins obiecțiile sale.
Președintele a susținut că termenii precum „legionar” sau „materiale legionare” nu sunt clar definiți, iar expresia „membru în conducerea unor organizații legionare” nu precizează nivelul ierarhic necesar pentru incriminare penală.
El a avertizat că ambiguitatea termenilor poate afecta dreptul la informare și libertatea de exprimare.
CCR a argumentat că „nazismul, fascismul și legionarismul sunt concepte istorice și politice care definesc o serie de regimuri și mișcări politice, care nu pot fi relativizate prin definiții juridice de drept pozitiv”.
Curtea a considerat că definițiile sunt suficiente pentru ca o persoană să-și ajusteze comportamentul, iar organele de cercetare penală și instanțele judecătorești sunt responsabile de aplicarea legii.
Ce prevede legea privind combaterea extremismului
Deputatul Silviu Vexler a propus proiectul de lege pentru a înăspri sancțiunile împotriva extremismului. Inițiativa vizează grupările cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
- 10 ani de închisoare pentru crearea organizațiilor
Legea, adoptată în iunie, introduce pedepse mai severe pentru promovarea antisemitismului și xenofobiei pe platformele de socializare.
Proiectul prevede pedepse cu închisoare între 3 și 10 ani pentru cei care inițiază, constituie sau sprijină astfel de organizații. De asemenea, aderarea la aceste grupări va fi pedepsită similar.
- Distribuirea materialelor extremiste
Legea propune și sancționarea distribuirii de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe. Această faptă ar urma să fie pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani. Dacă distribuirea se face online, pedeapsa crește cu jumătate.
Excepții sunt prevăzute pentru cazurile de interes artistic, științific, educațional sau pentru dezbateri publice.
- Promovarea ideologiilor extremiste
Promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de genocid sau crime de război va fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani. Aceeași pedeapsă se aplică și pentru promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Contestarea sau minimalizarea Holocaustului pe teritoriul României va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
- Interzicerea numelor extremiste
Proiectul interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de genocid sau crime de război unor spații publice. Această prevedere se aplică străzilor, parcurilor și altor locuri publice.
De asemenea, organizațiile nu vor putea purta numele persoanelor asociate cu regimuri extremiste.
- Materiale antisemite
Distribuirea de materiale antisemite va fi pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani. Dacă fapta este comisă online, pedeapsa crește cu jumătate.
Aceste măsuri vizează combaterea extremismului și promovarea toleranței în societatea românească.
România a avut una dintre cele mai violente mișcări antisemite din Europa anilor ’30, Garda de Fier, cunoscută pentru asasinate politice și pogromuri.
Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale din mai, în contextul escaladării fenomenului extremist și avându-l contracandidat pe liderul AUR, George Simion. Campania sa a fost marcată de un discurs vehement antiextremism.
Nerasist 10.12.2025, 00:37
De remarcat că toate sunt partide neocomuniste cu membri care au activat în structurile de dinainte de 89. Normal că protejează comunismul și totalitarismul. O să tot vedem programe de colectivizare mascată și programe de reabilitare pentru blocurile comuniste pe banii celor care stau la curte.