Silviu Vexler renunță la Ordinul Național pentru Merit, după ce Nicușor Dan a contestat la CCR legea antiextremism: „Eforturile statului român au fost distruse”

„Am hotărât să returnez mâine (n.red. azi, 11 iulie) distincţia pe care am primit-o din partea statului român – Ordinul Naţional pentru Merit. Având în vedere atitudinea şi poziţionarea publică a preşedintelui României, domnul Nicuşor-Daniel Dan, dar şi consecinţele acestora, îmi este imposibil să păstrez acest ordin”, a scris Vexler pe Facebook.

Președintele Federației Comunităților Evreiești din România a adăugat că, prin gestul lui Nicușor Dan, au fost compromise toate eforturile statului român după Revoluție pentru combaterea antisemitismului, dar și contribuția sa.

„Regret că printr-un astfel de gest al șefului statului sunt distruse, într-o bună măsură, toate eforturile făcute de statul român timp de peste 30 de ani. Eforturi la care am contribuit şi eu. În acest moment consider că strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură a devenit irelevantă şi ar trebui abrogată, împreună cu desfiinţarea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării acestei strategii”, a subliniat Vexler.

Conform deputatului, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Nicușor Dan „este aproape identică cu cea formulată de grupurile parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Oamenilor Tineri”, dar „mult mai nocivă pentru întreaga societate”.

Precizările sale au venit după ce președintele Nicușor Dan a atacat la CCR legea care modifică OUG 31/2002 și Legea 157/2018 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de infracţiuni de genocid şi crime de război.

Printre argumente se numără dreptul la informație, accesul la cultură și la libertatea de exprimare a românilor, un exemplu concret fiind poeziile lui Mihai Eminescu, care ar fi interzise dacă s-ar promulga legea, așa cum a fost trimisă.

„De exemplu, publicistica lui Mihai Eminescu conţine idei şi concepţii xenofobe, inclusiv antisemite. Chiar şi poezia lui Mihai Eminescu conţine idei şi concepţii xenofobe, de exemplu, Scrisoarea a III-a. Este absolut neclar până la ce nivel prezenţa unor idei şi concepţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (în plus faţă de ambiguitatea de la punctul anterior) face dintr-un text un material cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob în sensul legii”, a explicat Administrația Prezidențială pe 10 iulie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro