Reacția lui Cristian Tudor Popescu, după ce Nicușor Dan a cerut reexaminarea legii anti-extremism: „Te doare mintea”

CTP: „E ceva «întunecos și rece» în dl Nicușor Dan?”

În luna aprilie, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, Cristian Tudor Popescu spunea că simte că în Nicușor Dan există „ceva întunecos și rece, pe care se străduiește tot timpul să-l țină ascuns”. Ulterior, acesta și-a menținut părerea și în alte postări. Acum, pe 7 decembrie, jurnalistul întreabă: „E ceva «întunecos și rece» în dl Nicușor Dan?”, făcând referire la insistența cu care președintele contestă legea pentru combaterea extremismului, aprobată de Parlament.

„Este singura persoană din conducerea României care are această atitudine. Nici măcar AUR n-a comentat împotriva legii. Căci, dl Dan dorește ca o organizație din Făgărașul său natal, care conține niște legionari, să nu fie considerată legionară, ci de comemorare a rezistenței din munți. Pentru asta aduce niște justificări-temeri care ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns: vai!, nu carecumva «să fie cineva condamnat că răspândește scrieri ale lui Filimon, Alecsandri, Budai Deleanu, Eminescu, Creangă, Shakespeare, Charles Dickens, Walter Scott, Joseph Conrad!, care includ idei xenofobe». Exact așa! Toți acești scriitori au fost publicați în nenumărate ediții, de sute de mii de exemplare, fără să fie cineva amendat pentru asta, darmite să facă închisoare de la 1 la 5 ani!…”, a precizat CTP.

Jurnalistul spune că Nicușor Dan are „o încăpățânare uluitoare”

El explică că legea prevede „clar” că: „Nu constituie infracțiune fapta prevăzută la articolele care o sancționează, dacă este săvârșită în interesul artei, științei, cercetării, educației sau în scopul dezbaterii publice”. În continuare, jurnalistul analizează declarațiile președintelui Nicușor Dan legate de această lege.

„Cu o încăpățânare uluitoare, N. Dan nu se lasă: «Transmiterea unei opere literare între doi particulari care nu sunt artiști sau cercetători în scopul unui interes personal față de respectiva operă literară nu se încadrează în excepția prevăzută de lege». Adică, Popescu îi împrumută lui Ionescu Doina lui Eminescu și e pericol să fie arestați amândoi! Te doare mintea. CCR a respins astă-vară, în unanimitate, precedenta contestație la lege a președintelui Dan. Ceea ce nu-l împiedică să ia acum totul de la capăt, retrimițând legea în Parlament. Mintea doare și mai tare…”, a adăugat gazetarul.

Episodul decorării militarului veteran Ion Vasile Banu

CTP îl acuză pe șeful statului că a decorat, pe 1 Decembrie, un soldat „din armata de criminali a lui Hitler”

„Pe 1 Decembrie însă, domnia-sa a comis un act de aceeași natură, dar mult mai grav. L-a decorat pe militarul veteran Ion Vasile Banu deoarece a luptat în 1941 pentru «eliberarea Basarabiei» și a ajuns «până la cotul Donului». Oameni buni, în 1941 armata română a comis unele dintre cele mai abominabile crime din Al Doilea Război Mondial: pogromurile de la Iași, 27-30 iunie, și Odesa, 22-25 octombrie. La Iași, peste 13.000 de evrei civili, de la fașă, la barbă albă, au fost uciși în propriile case și pe străzi. Alții au fost deportați în vagoane de vite. La Odesa, pentru că nu au fost în stare să-i prindă pe sovieticii autori ai unei explozii la Comandamentul Militar, soldații români au împușcat, spânzurat, ars de vii 19.000 de civili evrei și «suspecți» luați la întâmplare. De fapt, totul se înscria într-un plan stabilit încă înainte de trecerea Prutului, din ordinul lui Ion Antonescu, numit «Curățarea terenului», adică exterminarea evreilor din Basarabia”, a mai precizat Cristian Tudor Popescu.

El adaugă că: „din așa ceva a făcut parte Ion Vasile Banu. După ce contestația sus-amintită a stârnit protestul vehement al Comunității Evreiești din România, acum decorarea lui Banu a fost condamnată de istorici și organizații internaționale – pur și simplu e vorba de un soldat din armata de criminali a lui Hitler. Dumneavoastră ce credeți despre toate astea? E ceva «întunecos și rece» în dl Nicușor Dan?”.

Președintele a cerut reexaminarea legii anti-extremism

Pe 4 decembrie, Nicușor Dan a anunțat că a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului.

„Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate. În caz contrar, riscăm efectul opus, amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului”, spunea șeful statului, într-o postare pe Facebook.

Nicușor Dan a mai adăugat că, în forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracțiuni.

„Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face diferența între materiale de propaganda extremistă și opere literare sau texte istorice”, a mai susținut președintele.

În cererea de reexaminare, Nicușor Dan reia argumentația expusă și în contestația făcută la Curtea Constituțională. El spune că legea încadrează ca infracțiune transmiterea oricăror materiale care conțin idei antisemite sau xenofobe, inclusiv opere clasice.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro