Importate cu 370 $/1000 mc, gazele au cel mai sever impact asupra pretului marfurilor si al utilitatilor. Nu este decat efectul politicii paguboase a ultimelor guvernari. Platim, prin intermediar german, cel mai mare pret din Europa pentru gazele rusesti, nefiind in stare (ca Transnistria, tarile baltice sau Georgia) sa fi negociat direct cu Gazprom si sa fi obtinut gazele la o treime din cat achitam acum. Rusii ne jupoaie. Nici nu le poti reprosa, e economie de piata. Dar, in timp ce tarile occidentale ii curteaza, noi am pus coada sus, ca o capra raioasa si, prin vocea presedintelui, le-am turnat in cap ‘lacul rusesc’. Asta, in timp ce, apropo de pragmatism, de interes national, Mihail Saakasvili, presedintele Georgiei, declara ca il preocupa imbunatatirea relatiilor cu Moscova. Avem, istoric, indreptatite resentimente fata de rusi, dar supravietuirea economica e a prezentului. Ceea ce se-ntampla in domeniu e legat si de politica in genunchi si oneroasa din domeniul petrolului.
Guvernul Nastase a trantit Petrom pe un pret de nimic, cu tot cu resursele din subsol. Asa ca austriecii ne vand acum si buna parte din gazele noastre de sonda la pret maxim. Celeilalte parti, aflata inca in posesia Romgaz, i se ridica de asemenea pretul, invocandu-se alinieri UE stupid acceptate la negocierile de aderare. Recent, ANRE, cu voie guvernamentala, a majorat iar tarifele. Culmea e ca producatorii si distribuitorii de gaze sustin ca ei n-au cerut-o, fiind oricum profitabili. Zice-se ca Executivul a impus noile tarife nestiind de unde sa mai scoata bani. Ceva pute, si pute rau de tot. Colac peste pupaza, insistenta cu care un magnat, Dinu Patriciu, cere si privatizarea Romgaz. Adica a inca unei resurse strategice. Cam ultima. Aveam petrol, aveam si gaze. Acum, tampiti, le cumparam. Acceptand orice pret.