„Războiul” statului român cu frații Micula. Erorile funcționarilor care au permis anularea actelor privind un sechestru de 260 de milioane de euro

Recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție

Autoritățile fiscale trebuie să recupereze sumele de 1.109.512.163 de lei reprezentând venituri din ajutoare de stat și 184.677.411 lei, reprezentând accesorii. În total, este vorba despre 1.294.189.574 de lei, adică circa 260 de milioane de euro. 

Hotărârile privind anularea actelor prin care s-au impus sechestre pe bunurile celor doi oameni de afaceri au fost pronunțate în 26 mai 2025, în procesul deschis de Ioan Micula, respectiv în 5 iunie 2025, în cauza reclamantului Viorel Micula. În ambele dosare, DRFP Cluj-Napoca și AJFP Bihor au formulat recursuri ce vor fi judecate la Înalta Curte de Casație și Justiție. 

Reprezentanții instituțiilor fiscale au motivat punerea sub sechestru a bunurilor celor doi oameni de afaceri prin „existența pericolului să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea”.

Istoria unei afaceri de sute de milioane de euro

Disputa comercială dintre statul român și grupul de firme European Drinks datează de aproape 20 de ani. În 2013, fraţii Micula au obținut la Tribunalul arbitral al Băncii Mondiale de la Washington despăgubiri de 178 de milioane de euro pe motiv că România nu le-a mai acordat facilități fiscale pentru zone defavorizate, după aderarea la Uniunea Europeană. Motivul întreruperii acordării de facilități a fost faptul că erau considerate ajutor de stat. Ca parte a procesului de pregătire pentru aderarea la Uniune, România a încheiat această schemă de stimulare în 2005, cu trei ani mai devreme decât era prevăzut de lege. Cu dobânzi şi penalităţi, suma totală datorată de România a ajuns la 395 de milioane de euro. 

În decembrie 2019, guvernul condus de Ludovic Orban a plătit 912 milioane de lei (echivalentul a circa 190 de milioane de euro), după ce oamenii de afaceri au blocat conturile Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet pentru punerea în executare a sentinței inițiale. 

În ianuarie 2022, Marea Cameră a Curţii de Justiţie a UE a anulat decizia Tribunalului UE care, la rândul lui, anulase decizia Comisiei Europene prin care despăgubirile acordate de Tribunalul arbitral de la Washington către fraţii Ioan şi Viorel Micula, în 2013, erau considerate ajutor de stat. CJUE a trimis cazul spre rejudecare la Tribunalul UE, instanță care, în final, a respins pretenţiile financiare ale fraţilor Micula. 

La data de 2 octombrie 2024, Tribunalul UE a decis că statul român trebuie să recupereze de la frații Micula toate sumele acordate, argumentând că ajutorul de stat a fost catalogat drept ilegal sau incompatibil cu dreptul Uniunii. S-a început executarea silită împotriva a 10 debitori, dintre care opt sunt societăți comerciale ale celor doi frați: European Food SA, Rieni Drinks SA, European Drinks SA, West Leasing SRL, Starmill SRL, Multipack SRL, Transilvania General Import Export SRL și Scandic Distilleries SA. 

Erori materiale în actul statului

În martie 2025, AJFP Bihor a emis decizii de instituire a unor măsuri asigurătorii pe bunurile celor doi frați. Doar că demersul funcționarilor statului are, cel puțin în cazul lui Viorel Micula, elemente clare de neglijență, care au permis instanței să anuleze actul administrativ. 

Astfel, în 24 martie a fost emisă o decizie care cuprindea suma de 2.038.989.191 de lei, compusă din 1.453.513.055 de lei, reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate și suma de 585.476.136 de lei, reprezentând majorări de întârziere. 

În 15 aprilie 2025, instituția a emis un act de îndreptare a unor erori materiale prin care s-au modificat sumele, la 1.109.512.163 de lei – principal și 184.677.411 de lei – majorări, s-a modificat data actului în 31 martie 2025, precum și titlul de creanță care stă la baza emiterii deciziei de instituire a sechestrului, numele și prenumele conducătorului organului fiscal competent care semnează decizia de înființare a sechestrului și s-a completat motivarea dispunerii acestor măsuri. 

Judecătorul de la Curtea de Apel Oradea a anulat decizia, atât ca urmare a erorilor comise, cât și a faptului că nu a fost motivată. 

„Motivarea este decisivă pentru a face demarcația între actul administrativ adoptat în cadrul marjei de apreciere conferite de lege autorității publice și cel adoptat prin exces de putere. 

Tot un motiv de nelegalitate este și menționarea greșită a titlului de creanță, inclusiv a cuantumului creanței pentru acoperirea căreia a fost dispusă măsura asigurătorie, instanța remarcând diferența deloc neglijabilă de aproximativ 800.000.000 de lei dintre cele două sume menționate în decizia inițială și decizia corectată. 

Activele patrimoniale asupra cărora se instituite măsurile asigurătorii trebuie să fie individualizate sau cel puțin să cuprindă o descriere sumară care să permită identificarea. 

Prin modul în care au fost descrise bunurile imobile, reclamantul este pus în situația de a nu putea identifica imobilele pe care, în mod concret, le-a avut în vedere pârâta (AJFP Oradea – n.r.), fiind pus astfel în imposibilitatea de a se apăra sub aspectul legalității indisponibilizării lor”, se precizează în hotărârea instanței.

Și în cazul lui Ioan Micula, instanța a anulat decizia, după ce a constatat lipsa motivării concrete a actului emis de autoritățile fiscale: „Emitentul actului contestat nu a justificat instituirea măsurilor asigurătorii din perspectiva identificării unor împrejurări care să aibă aptitudinea de a dovedi că există pericolul ca reclamantul-debitor al ajutorului de stat de recuperat să se sustragă, să îşi ascundă ori să îşi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea”. 

Cele două hotărâri sunt executorii, astfel încât cei doi oameni de afaceri au cerut AJFP Bihor să le ridice sechestrul. Reprezentanții instituției au refuzat să facă acest lucru, susținând că hotărârile nu au fost motivate și nu sunt definitive. 

Ulterior, au inițiat acțiuni juridice prin care au cerut obligarea AJFP Bihor să ridice sechestrele de pe bunurile din proprietatea lor şi să  plătească amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Ambele cereri au fost respinse de Curtea de Apel Oradea, fiind contestate de cei doi frați la ÎCCJ.

Proces și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Oamenii de afaceri, care sunt și cetățeni suedezi, se „luptă” cu instituțiile fiscale și în alte procese. Unul dintre acestea, în care sunt părți și cele opt societăți comerciale care datorează sume de bani la bugetul de stat, se referă la contestarea demersurilor statului pentru executarea silită. 

Cauza se află la Tribunalul Satu Mare, unde a fost suspendată până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare a Deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015, aflată în calea de atac pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. 

În urmă cu 10 ani, Comisia Europeană a adoptat o decizie în care concluziona că suma plătită până la momentul respectiv de România drept despăgubiri celor doi investitori şi societăţilor acestora încalcă normele UE privind ajutoarele de stat. Astfel, Comisia Europeană obliga România să recupereze despăgubirile de la beneficiari. 

În februarie 2014, autorităţile române au informat Comisia că au plătit parţial despăgubirea prin compensarea daunelor cu taxele datorate de unul dintre reclamanţi, respectiv European Food SA. Suma compensată a fost în valoare de 337 de milioane de lei (76 de milioane de euro). 

Afacerile celor doi frați s-au redus considerabil în ultimii 20 de ani. Astfel, dacă în 2008, firmele acestora aveau o cifră de afaceri totală de peste 2,5 miliarde de lei, în 2024, suma a scăzut până la aproximativ 500 de milioane de lei.

Foto: Agerpres

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro