De ce nu a fost arestat preventiv Viorel Pașca, șeful azilelor ilegale din Bihor: „Persoanele beneficiau de spații de cazare dotate, hrană, îmbrăcăminte, acces la medicație și servicii medicale”

„Deși s-a reținut suspiciune rezonabilă cu privire la mecanismul infracțional în ansamblu, până la acest moment procesual actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate corespunzătoare fiecăruia dintre cele 210 acte materiale și nici situația de fapt aferentă fiecăreia. Instanța a considerat că, cu cât acuzația vizează un fenomen de amploare mai mare, cu atât cresc exigențele de individualizare – inclusiv pentru a justifica măsura cea mai severă”, a explicat Tribunalul București.

De altfel, mai mulți bolnavi cazați în azile au fost trimiși acolo chiar de instituții publice, adică spitale, servicii de ambulanță sau asistență socială, pentru că statul nu avea soluții, mai scrie în document.

„Acest aspect este susținut de un raport al Avocatului Poporului depus la dosar, care confirmă la nivel național lipsa locurilor disponibile în centrele rezidențiale autorizate. Instanța a considerat că această realitate nu înlătură suspiciunea rezonabilă, dar diminuează intensitatea pericolului concret ce ar rezulta din lăsarea în libertate a inculpaților”, a considerat instanța.

Tribunalul a apreciat că bolnavii nu au fost abandonați în condiții inumane

Totodată, Tribunalul București a susținut că „nu este vorba despre persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană”. „Persoanele beneficiau de spații de cazare dotate, hrană, îmbrăcăminte, acces la medicație și servicii medicale, iar decesele erau urmate de proceduri administrative și înmormântări religioase. Aceste elemente nu înlătură deficiențele constatate (personal necalificat, supraveghere insuficientă etc.), dar diferențiază cauza de tiparul tipic al infracțiunii de trafic de persoane”, scrie în motivare.

De asemenea, instanța a decis că arestarea preventivă pentru 30 de zile nu se impune fiindcă „nu există indicii de risc de sustragere (inculpați cu domiciliu cunoscut, s-au prezentat la citare)”, iar „activitatea incriminată a încetat deja ca urmare a intervenției organelor judiciare (locații verificate, beneficiari relocați)”. Mai mult, „probele principale (percheziții, documente, carduri, suporturi informatice) erau deja ridicate” și „nu au fost identificate elemente concrete de influențare a martorilor sau alterare de probe”.

În opinia Tribunalului București, trebuie făcută diferența între pericolul social abstract și pericolul concret: „Aceste două noțiuni sunt distincte: gravitatea abstractă a acuzațiilor și ecoul public nu sunt suficiente, per se, pentru a justifica măsura privativă de libertate. S-a citat jurisprudența CEDO (Cîrstea c. României) – detenția preventivă trebuie să răspundă nevoilor anchetei, nu unei «sete de răzbunare» a opiniei publice”.

Mai mult, conform jurisprudenței CEDO, „măsurile privative de libertate sunt excepționale, regula fiind starea de libertate”, iar „instanța a apreciat că obligațiile impuse prin control judiciar (interdicție de comunicare cu coinculpații și martorii, interdicție de a părăsi România, supraveghere polițienească) sunt suficiente pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, fără a fi necesară recurgerea la arestare preventivă sau arest la domiciliu”, mai scrie în motivarea Tribunalului București.

Viorel Pașca a fost inițial reținut alături de soție și copii în dosarul azilelor ilegale din Bihor, după ce 401 morți au fost îngropați pe câmp și sute de victime au fost găsite în centre

Reamintim că procurorii DIICOT au făcut marți, 30 iunie, zeci de percheziții în județul Bihor pentru grup infracțional organizat și trafic de persoane și au reușit să destructureze o rețea de azile condusă de bihoreanul Viorel Pașca.

Anchetatorii consideră că au probe că azilele din Bihor au exploatat vulnerabilitatea a sute de persoane găzduite fără autorizație. În comunicatul oficial, DIICOT a transmis: „Începând din 2020 și până în acest an, un bărbat de 55 de ani a format împreună cu alte persoane o rețea de criminalitate organizată pe criterii familiale, având ca scop obținerea de foloase materiale din exploatarea unor persoane vulnerabile”. Este vorba despre Viorel Pașca.

Mai exact, sub pretextul oferirii de servicii sociale, medicale și de îngrijire, disimulate printr-o asociație umanitară, gruparea „a indus în eroare” donatori și aparținători, obținând bani din donații, sponsorizări și diverse beneficii sociale ale victimelor, inclusiv pensii, indemnizații de handicap și ajutoare de înmormântare, spun anchetatorii. Asociaţia umanitară se numeşte „Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă“, al cărei lider este Viorel Paşca, au precizat sursele Libertatea.

La perchezițiile din azile au fost găsite sute de oameni aflați în îngrijirea asociațiilor coordonate de Pașca.

„Pe parcursul întregii perioade, victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient”, mai scrie în comunicatul DIICOT.

Mai mult, pe un câmp aflat lângă cimitirul greco-catolic, au fost îngropați 401 oameni care au murit în aceste azile, de-a lungul anilor.

Foarte important, Viorel Pașca nu avea nici acreditare și nici servicii sociale licențiate pentru acele centre, a precizat Ministerul Muncii, iar prejudiciul total estimat depășește 13 milioane de lei, adică aproximativ 2,5 milioane de euro.

În acest context, pe 1 iulie, Viorel Pașca a fost reținut de procurorii DIICOT pentru 24 de ore, alături de soție și de copii.

Pe 2 iulie, Libertatea a publicat în premieră stenograme și informații din ancheta DIICOT, bazată pe investigatori sub acoperire, care a dus la reținerea lui Viorel Pașca. Totodată, DIICOT a cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile. Numai că, tot pe 2 iulie, dar seara, Tribunalul București a decis să îl plaseze pe Viorel Pașca sub control judiciar. DIICOT a făcut contestație, care se va judeca la Curtea de Apel București.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro