Cum arată o zi pe piața de energie din România/Bulgaria. „Nu ne țepuiesc ei, e diferența între a-ți face treaba și a nu ți-o face”, spune Otilia Nuțu, expert în energie

„Sunt grafice care arată comparativ cum este o zi în Bulgaria și una în România. Ei își acoperă tot consumul tot timpul, importă în timpul zilei pentru că stochează pentru alții și seara au o cantitate uriașă de energie care este livrată din stocare. Ei au o cantitate de energie care acoperă de trei ori cererea, deci asta înseamnă că ei exportă capacitate de stocare în țările din jur”, a spus Olitia Nuțu, analist în politici de energie, vineri, pentru Libertatea.

În acest timp, adică seara în orele de vârf, la noi este sărăcie din punct de vedere energetic. Așa că importăm, dar nu la același preț la care am vândut, pentru că și cererea este mai mare.

„Practic, la noi, consumul este de două ori mai mare decât se produce și exact diferența este cât ar fi dacă am avea aceeași capacitate de înmagazinare ca Bulgaria. Noi avem un excedent ziua și nu avem ce să facem cu el, așa că ori oprim producția, ori încercăm să găsim un cumpărător. Și vânzătorii de la noi sunt foarte fericiți că au unde să vândă această energie cu care nu ar avea ce să facă, pentru că nu se poate stoca, noi nu avem unde să o înmagazinăm.

După care vine seara, noi avem nevoie de energie, dar nu se poate produce și n-am avut stocată, așa că trebuie să cumpărăm de unde se găsește. Cumpărăm energie din Ucraina, cumpărăm din ce are stocat Bulgaria, dar mesajul este cât se poate de clar: nu am fi fost în criza aceasta, dacă aveam stocare acum”, explică Otilia Nuțu.

Chiar astăzi, ministrul Energiei din Bulgaria, Iva Petrova, a dat asigurări că, în pofida crizei climatice, Centrala Nucleară Kozlodui funcționează în condiții de stabilitate deplină, fiind monitorizată permanent.

Ea a asigurat și că Bulgaria dispune de suficientă capacitate pentru a acoperi consumul intern de energie, inclusiv prin centrale termoelectrice, sisteme de stocare în baterii şi alte resurse disponibile.

„Ei nu au încă probleme cu producția de energia nucleară. Dar exact diferența aceasta, acea prăpastie între producție și consum la orele de seară, la ei este acoperită, este echivalentă cu capacitatea lor de stocare”, mai spune analistul în politici de energie Otilia Nuțu.

Ea explică și cum ajungem, natural, să cumpăm mai scump energia pe care am vândut-o ieftin în timpul zilei: cererea e mare.

„E normal că ei importă de la noi ziua la un preț mai mic și ne-o vând seara mai scumpă, că e ca atunci când sunt 100 kg de fructe în piață și vânzătorii se bat pe cumpărători. Vânzătorii de la noi, în timpul zilei, când bate soarele peste tot, inclusiv în Bulgaria, Ungaria, Grecia, toți încearcă să scape cumva de energie și se bat între ei pentru cine reușește să-și găsească un cumpărător. E normal ca prețul să scadă, e un comportament normal, așa e piața. Când energia e din abundență, e ieftină.

Dacă toată lumea se bate pe o cantitate mică de energie, atunci crește prețul mult. Dar nu este nimic în regulă cu lucrul acesta, așa este comportamentul normal de piață, nu înseamnă că ne păcălesc ei cu ceva.

Nu ne țepuiesc ei, că ei cumpără energie ieftină de la noi și ne-o revând scump. Este ieftină pentru că în vârful de zi este abundentă, se găsește peste tot și este scumpă seara, pentru că nu se găsește energie peste tot. Pur și simplu e diferența între a-ți fi făcut treaba și a nu-ți fi făcut treaba (…) Asta este, dacă nu ne-au făcut treabă, rămânem aici”, conchide Nuțu, referindu-se la statul român care nu are capacități de stocare.

De cealaltă parte, Bulgaria a înregistrat cantități record de export de energie electrică, de 32.000-33.000 MWh pe zi, din cauza situației dificile din regiune, iar ministrul Energiei, Iva Petrova, a declarat că, în acest context, țara obține venituri suplimentare de ordinul milioanelor.

„În prezent, exportăm între 32.000 și 33.000 de megawați-oră de electricitate pe zi. Exporturile sunt la niveluri record, dar acest lucru se datorează situației regionale (…) Din cauza crizei Dunării, câștigăm milioane de leva în venituri suplimentare față de normal”, a declarat Petrova.

Ministrul a subliniat că Bulgaria are unele dintre cele mai bune interconexiuni electrice din regiune, ceea ce permite țării să realizeze acest export.

Specialistul în energie Corina Murafa estima din urmă cu aproape două săptămâni, pentru Libertatea, că vecinii bulgari vor câștiga mult în această perioadă, pentru că ne vor vinde energie pe care o cumpără de la noi la prețuri de nimic.

„Bulgarii fac foarte mulți bani zilele acestea, pentru că ne dau electricitate luată ieftin, având în vedere că au stocare multă. Ei o înmagazinează în timpul zilei, cumpărând energia chiar de la noi, inclusiv la prețuri negative”, a spus recent Corina Murafa, membru în Comitetul Social și Economic (CESE) la nivel european, pentru Libertatea.

Nuclearelectrica cumpără energie electrică și din Ucraina, cu sprijinul companiei Energocom, furnizorul de curent din Republica Moldova, a anunțat, luni, instituția română.

Criza energetică a fost accentuată de seceta severă și de scăderea debitelor râurilor, inclusiv ale Dunării, a anunțat premierul Ilie Bolojan. În consecință, vineri, 31 iulie, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pe toată durata lunii august.

Reactorul 1 al Centralei de la Cernavodă a fost închis controlat marți, pe 28 iulie, iar dacă se va opri și al doilea rector al centralei nucleare, România ar rămâne fără circa 1.400 MW de putere de producție.

Exploziile de duminică, pentru a devia cursul Dunării spre Centrala nucleară de la Cernavodă, nu au reușit să spargă stânca Pârjoaia, a anunțat contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forţelor Navale, dar au fost reluate ulterior cu succes.

Giganții auto Dacia și Ford au sistat deja voluntar producția până pe 19 august pentru a sprijini rețeaua națională, măsuri similare fiind așteptate și din partea altor mari consumatori industriali.

„Economisirea voluntară în orele de seară, când există deficit, va fi crucială. Facem apel către cetățeni, companii și autorități publice să își planifice reduceri voluntare”, a adăugat Bolojan.

Ministrul interimar al Apărării și al Transporturilor, Radu Miruță (USR), a declarat recent că un proiect esențial pentru dragarea brațului Bala, care ar fi putut preveni dificultățile actuale de pe Dunăre, stă blocat de peste trei ani și jumătate la Ministerul Transporturilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE